Pe 15 aprilie, la Universitatea din Craiova vor fi prezenți sociologi din România și din străinătate care vor prezenta principalele fenomene ale acestei perioade, dar și măsurile pe care trebuie să le ia societatea. Evenimentul marchează 50 de ani de la înființarea primei școli de sociologie din România, dar și 20 de ani de învățământ sociologic la Craiova. Cu această ocazie, GdS a realizat un interviu cu profesorul Dumitru Otoescu despre această manifestare și despre rolul sociologilor.
GdS: Domnule profesor Dumitru Otovescu, reprezentați Școala de Sociologie de la Craiova. Cum a luat ființă cercetarea sociologică în România și la ce cerințe răspunde?
Dumitru Otovescu: Sociologia în România a luat ființă în concordanță cu climatul intelectual intern. Este rezultatul unor preocupări ale unor personalități strălucite din cultura națională. Comparativ cu alte țări și cu originea acestei științe, în Franța este întâlnită contribuția lui August Comte ca întemeietor al sociologiei științifice. Preocupări sociologice se întâlnesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în România, pentru ca în perioada următoare, 1900-1950, adică în prima jumătate a secolului al XX-lea, să apară o școală sociologică la București, întemeiată și condusă de profesorul Dimitrie Gusti, care preda la Universitatea din Iași. A atras peste 116 membri și asociați ai acestei școli, care au inițiat un program grandios de cercetare a societății românești, pornind de la sate ca unități componente ale țării noastre și pentru a face un atlas sociologic național. În România, în 1966 a început o perioadă de dezgheț intelectual și a fost înființată la Universitatea din București secția Sociologie, alături de Psihologie, Filosofie și Pedagogie. Funcționarea a fost de scurtă durată, pentru că în 1977, urmare a unor întâmplări nefericite legate de anumite experimente psihologice, a fost desființată. Sociologia a dispărut ca specializare din învățământul superior și a revenit abia în 1990, când s-a înființat o asemenea secție la Craiova. Parcursul sociologiei a fost unul ascendent, pentru că ne-am făurit toate cele trei cicluri de învățământ – licență, masterat și doctorat – și ne aflăm printre cele șapte universități din țară care au aceste forme de educație. Sunt peste 50 de persoane care au absolvit studiile doctorale, printre care se află și doctoranzi din alte țări.
GdS: Totuși, de ce Sociologia a dispărut pentru o perioadă din învățământul superior?
D.O.: Măsura a fost una de ordin politic, regimul comunist era unul dictatorial și atunci când nu-i convenea ceva lua măsuri radicale. Una din ele viza și sociologia, pentru că cercetările de teren făcute de sociologi contraveneau în mare măsură cu tezele oficiale ale partidului. De exemplu, la Iași, colegii au făcut o cercetare în mediul rural și a rezultat că analfabetismul nu a dispărut, ceea ce pe plan oficial era declarat ca depășit. Un alt coleg a demonstrat că producția agricolă pe unitatea de teren, proprietate personală, este mai ridicată decât cea pe unitate agricolă de stat sau cooperatistă. Cercetările au continuat în anumite institute și acestea au salvat procesul de continuitate al gândirii sociologice în țara noastră. Suntem una din țările europene cu cea mai mare comunitate de sociologi, care s-a format după 1966.
GdS: Activitatea sociologică este cunoscută îndeosebi prin sondajele de opinie. Ce înseamnă, totuși, să fii sociolog?
D.O.: A fi sociolog înseamnă a fi un profesionist care se ocupă de studiul societății. Așa cum un biolog se ocupă de studiul vieții sau un astronom de astrele cerești, un sociolog se ocupă de societate în ansamblul ei. Trebuie să remarcăm faptul că sociologia, în momentul de față, atât în România, cât și în alte țări, evoluează pe trei direcții principale. Există o sociologie universitară, care are drept obiective formarea forței de muncă în domeniul cercetării vieții sociale, există o sociologie academică pe care o practică cercetătorii din institutele specializate și există o sociologie de piață, care este foarte vizibilă, care este foarte atractivă și care este și profitabilă pentru că răspunde unor nevoi, unor interese mai cu seamă de ordin politic, mai ales în perioadele electorale, pentru că sociologia, pe lângă funcțiile ei teoretice, are și două funcții aplicative: una de control social și alta de terapie socială.
Sociologii trag un semnal de alarmă asupra fenomenului migrației
GdS: Sociologii care au făcut cercetări despre societate în ansamblu au concretizat aceste cercetări în volume ce au fost publicate. Ce se găsește într-o carte scrisă de un sociolog?
D.O.: Într-o carte scrisă de un sociolog se găsesc foarte multe lucruri interesante și, dacă m-ați provocat, o să vă mărturisesc că la școala doctorală de la Craiova ne-am propus, eu cu profesorul Adrian Gorun, președintele Senatului Universității din Târgu Jiu, să cercetăm două procese care sunt fundamentale în perioada noastră: unul despre migrația în străinătate și altul despre globalizare și efectele pe plan cultural, educațional, economic. În ceea ce mă privește, până acum am reușit să facem o colecție de lucrări monografice despre diaspora românească din Europa și America. Am realizat până acum șase lucrări monografice despre românii din Italia, Spania, Germania, Anglia, Belgia, Franța, dar nu este publicată lucrarea respectivă, și urmează Canada, Olanda și Austria. Aceste lucrări ne oferă date interesante nu numai pentru mediul politic, pentru că ați văzut cât de interesați de diaspora sunt factorii politici la alegeri, dar noi, ca oameni de știință, am încercat să aducem pentru cei din țară informații reprezentative despre cei care au plecat afară. Și așa se știe că în Italia sunt 1.300.000 de români, care trăiesc în toate cele 20 de regiuni, că în Spania sunt peste un milion de români, că în Statele Unite și în Canada sunt 1.200.000 de români. Practic, românii sunt în peste 51 de țări ale lumii. Este un fenomen care a cunoscut o explozie fără precedent după 1990 și care acum s-a stabilizat. Dar, în momentul de față, sunt circa 5 milioane de români care au plecat peste graniță. Dacă la aceștia mai adăugăm circa 3,5 milioane – 4 milioane de minori, vedem că societatea românească, din punct de vedere electoral, este formată din 10-11 milioane de alegători.
GdS: Școala de Sociologie din Craiova s-a ocupat și de monografia anumitor localități din regiunea noastră. Care sunt acestea, din ce perioadă începe descrierea lor și până unde ajunge și ce aspecte sunt urmărite?
D.O.: Am început cercetarea monografică tot după modelul lui Gusti, care se ducea pe teren cu echipele de studenți. Am început cu practica studenților la Turnu Severin, finalizată cu apariția unei cărți – „Monografia sociologică a județului Mehedinți“. Am continuat cu monografia sociologică a orașului Târgu Cărbunești, apoi Novaci, Licurici. Am făcut patru-cinci filme
sociologice. Am continuat studierea localităților în județul Dolj, în Vâlcea, în Olt. În total, sunt 20 de monografii despre localități rurale și urbane, cu probleme sociale, instituții, personalități reprezentative. Monografiile sunt oglinda evoluției populației, a preocupărilor spre care s-a îndreptat. La dispariția unei părți a populației trebuie luate anumite măsuri. La ultimul recensământ, din 2011, erau 20 de milioane de români. De atunci, 5 milioane au plecat în străinătate pentru muncă sau pentru întregirea familiei și alții pentru studii. Sporul negativ înseamnă că peste 30 de ani cei care lucrează acum nu vor lua decât 30% din pensie. Calculele specialiștilor arată că pensia va fi de 800 de lei, ceea ce este trist, descurajant și trebuie găsite soluții. Factorii politici trebuie să ia măsuri pentru creșterea natalității.
GdS: Peste puțin timp, la Craiova se vor sărbători 20 de ani de când există învățământ sociologic și 50 de ani de când există sociologia în România. Cum va fi marcat acest eveniment la Craiova?
D.O.: Evenimentul va avea loc pe 15 aprilie, în Sala Albastră a Universității. Vom lansa mai multe cărți, printre care una despre „Sociologii români de azi. Generații, instituții și personalități“, care este rezultatul unei preocupări anterioare de cunoaștere a comunității sociologice naționale. Este un document care reflectă energia și potențialul comunității sociologice naționale. O altă lucrare este „Școala sociologică de la Craiova“, în care se vor găsi informații despre funcționarea acestei școli. Vor participa cadrele didactice și cercetători din România, dar și din Serbia, Bulgaria, Franța, care vor prezenta comunicări despre locul și rolul sociologiei în societatea actuală, despre criza tranziției societății românești, despre fenomenul de sărăcie care marchează societatea românească. 40% din populație trăiește de pe o zi pe alta, în cifre înseamnă 8 milioane de suflete care trăiesc în familii cu copii, care au nevoie de educație, haine, întreținere, dezvoltare personală. De asemenea, se va vorbi despre fenomenul sărăciei. Va fi și o expoziție de carte sociologică, cu cercetări din țară și din străinătate. Toți cei interesați sunt așteptați la eveniment.
