Măsurile fiscale propuse de Ministerul Finanțelor Publice vizează simplificarea actelor fiscale și acordarea unor facilități atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme, a declarat Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Potrivit acesteia, pachetul propus vizează prevederi cuprinse în mai multe acte normative care trebuiau corectate.
Ministrul Finanțelor a vorbit, de asemenea, despre impactul noului Cod fiscal asupra veniturilor bugetare în acest an, dar și despre provocările pentru 2017.
Pentru 2016, Anca Dragu estimează o creștere economică de 4,8%, peste proiecția de la finalul anului trecut, de 4,1%, și încadrarea în ținta de deficit bugetar anunțată la începutul anului, de 2,8% din PIB.
AGERPRES: Ați preluat mandatul cu un nou Cod fiscal adoptat, dar care urma să intre în vigoare. Care au fost cele mai importante provocări întâmpinate în procesul de implementare a noii legislații?
Anca Dragu: Da, aveam un nou Cod fiscal, dar nu aveam norme de aplicare. Jumătate din luna noiembrie și decembrie (2015 — n. r.) am muncit alături de colegii mei să finalizăm aceste norme. Practic, fără ele, aplicarea noului Cod Fiscal nu ar fi fost posibilă. A fost o provocare uriașă pe care am trecut-o cu bine. Apoi, concret, pe substanța noului Cod fiscal, au fost provocări în sensul reducerii unor taxe și impozite. Această situație trebuia să o internalizăm în procesul bugetar, să vedem în ce măsură putem construi un buget pe 2016 în contextul unor taxe și impozite mai reduse.
O a treia provocare era să vedem ce erori sau inadvertențe s-au strecurat în aceste documente fiscale și, pe parcursul anului, am mai găsit mici erori pe care le-am închis.
Pe partea de noi taxe și impozite, am avut două semnificative reduceri la TVA, de la 24% la 20%, și cotă redusă de TVA de 9% pentru o serie de bunuri și servicii. În total, era un gol de venituri de 10,2 miliarde de lei în bugetul pe 2016 ca urmare a acestor reduceri. Am avut emoții când am făcut cadrul macroeconomic și prognoza care urmau să stea la baza bugetului, în ce măsură știm să evaluăm, să anticipăm cum va evolua economia cu noile taxe și impozite. Se pare că am făcut-o bine, iar rezultatele la zi în ceea ce privește veniturile ne bucură. Avem venituri publice cu 1,2% peste nivelul realizat în 2015 pentru opt luni, iar față de programul pe anul acesta avem un plus de 0,1% — 0,2%. Practic, constatăm pe principalele taxe, TVA și impozitul pe dividende, unde a fost o reducere de la 16% la 5%, evoluții bune. La TVA, în ciuda unei reduceri de aproximativ 26,5% pe cotă, avem scăderea încasărilor de numai 9%. Asta înseamnă o conformare mai bună și o colectare mai bună.
Pe dividende avem, de asemenea, din impozit, venituri de 1,1 miliarde de lei la opt luni, față de 1,3 miliarde de lei anul trecut. Deci, avem o diferență de numai 200 de milioane de lei, în condițiile în care cota a scăzut de la 16% la 5%. Și la companii de stat avem niște cifre destul de bune, respectiv 2,2 miliarde de lei față de 2,5 miliarde de lei anul trecut, din impozitul pe dividende.
Deci, pot spune că am început cu acest nou Cod fiscal și cu promisiunea că oferim stabilitate și predictibilitate fiscală. Codul Fiscal nu se modifică. Aceasta este o componentă importantă a filosofiei economice pe care o îmbrățișez, respectiv predictibilitatea fiscală care duce la încrederea într-o economie. Degeaba reduci taxe și impozite, dacă nu oferi și încredere în mediul de afaceri, încredere că situația economică va continua să fie bună, că măsurile au continuitate. Predictibilitatea a fost elementul pe care l-am spus constant și cred că a fost auzit de toată lumea.
AGERPRES: În perioada următoare, până la finalizarea mandatului, ce gen de măsuri aveți în vedere dacă nu se modifică deloc Codul fiscal?
Anca Dragu: Categoric nu vom modifica taxele și impozitele. Nu vom crește și nu vom reașeza niciun fel de taxă, nu vom modifica taxe și impozite care să aibă impact asupra angajatului sau angajatorului, indiferent de forma de organizare. Dar vom veni cu simplificări și facilități, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. Acestea sunt adevăratele reforme, pentru că noi ne-am angajat în această cursă contra cronometru pentru a oferi condiții mai bune agenților economici și tuturor contribuabililor persoane fizice și juridice de a-și putea plăti mai ușor taxele și impozitele, de a avea o relație mai firească cu ANAF.
De la 1 noiembrie 2016 adeverințele de venit și a certificatele de atestare fiscală se emit electronic
AGERPRES: Ne puteți da câteva exemple de astfel de facilități?
Anca Dragu: Da. Pentru persoane fizice, avem o măsură care vizează extinderea documentelor acceptate ca dovadă a plății. Am introdus deja plata cu POS, iar plata online va fi din octombrie generalizată, dar acum aducem și o facilitate în sensul dovedirii plății, pentru că dovada plății era ceva mai greoaie. Chiar dacă plăteai online, trebuia să faci câteva drumuri pentru a dovedi plata.
AGERPRES: Adică să mergi la Fisc cu chitanța pentru a demonstra plata?
Anca Dragu: Da, pentru că era vorba de niște reguli instituite cu ani în urmă, când nu existau aceste mijloace moderne de plată. Ca atare, instituțiile care sunt beneficiare ale acestor plăți își pot dezvolta propriile aplicații prin care cel care plătește online să aducă elemente prin care să dovedească plata. De asemenea, plata se va putea dovedi prin declarație pe proprie răspundere la instituția care primește plata sau printr-un print al acestei dovezi de plată online.
AGERPRES: Așadar, tot cu hârtia la ghișeu se ajunge în final?
Anca Dragu: Este ultima soluție. Prima soluție este ca fiecare instituție să aibă o aplicație prin care să se poată dovedi plata. A doua soluție este o declarație pe propria răspundere, iar a treia ar fi acest print pe care trebuie să îl depună la instituția respectivă.
AGERPRES: Aveți și pârghii să stimulați aceste instituții să dezvolte astfel de aplicații?
Anca Dragu: Cred că pârghia cea mai importantă sunteți dumneavoastră, opinia publică. Dar, cu siguranță, sunt interesați cu toții să aibă date la zi, în timp real, cu privire la plățile pe care le fac.
Mai avem o măsură extrem de importantă privind poprirea electronică. Am primit nenumărate mesaje, ca ministru al Finanțelor, de la nenumărați oameni cărora li s-au blocat conturile — și nu numai un cont, ci mai multe sau toate — și pentru sume care depășeau suma datorată ANAF. Acum luăm această măsură prin care se va bloca un singur cont și de valoarea datoriei către ANAF.
AGERPRES: Deci, dacă un contribuabil are mai multe conturi la mai multe bănci, ANAF va alege acel cont care îi satisface creanța?
Anca Dragu: Va fi o aplicație care se dezvoltă acum la ANAF și, într-adevăr, se va bloca un singur cont pentru acoperirea creanței respective, iar deblocarea contului, după încasarea creanței, va fi mult mai rapidă.
Altă măsură extraordinară este emiterea adeverințelor de venit și a certificatelor de atestare fiscală, electronic. Anual, ANAF emite circa cinci milioane de adeverințe de venit și 300.000 de certificate de atestare fiscală. Asta înseamnă tot atâtea drumuri ce nu se vor mai face la ANAF. Deci, cinci milioane de adeverințe de venit și 300.000 de certificate de atestare fiscală vor fi emise electronic. Practic, instituția care are nevoie de o adeverință de venit o va cere direct ANAF și ANAF o va trimite în mod electronic. Spre exemplu, aceste adeverințe sunt necesare pentru ajutorul de șomaj, pentru tot felul de drepturi legale ale cetățenilor.
AGERPRES: Acest aspect va fi valabil inclusiv pentru bancă, la contractarea unui credit?
Anca Dragu: Da, pentru că băncile sunt în proces de încheiere de protocoale cu ANAF. Dacă nu se întâmplă, înseamnă că banca nu a cerut acest protocol cu ANAF, dar da, se vor emite în format electronic adeverințele de venit și pentru bancă.
AGERPRES: De când va fi valabilă această facilitate?
Anca Dragu: De la 1 noiembrie 2016. Propunem, de asemenea, o facilitate fiscală extraordinar de importantă: un regim special de TVA pentru agricultori. Și mă refer aici la cei care funcționează ca persoană fizică sau persoană fizică autorizată ori întreprinderi individuale sau familiale. Acești agenți economici nu mai trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în momentul în care ating o anumită cifră de afaceri. În prezent, un agricultor care este constituit ca persoană fizică, PFA sau întreprindere individuală sau familială, atunci când atinge un plafon de 220.000 de lei, trebuie să se înscrie ca plătitor de TVA. Am avut multe discuții cu reprezentanții agricultorilor, ne-au povestit problemele cu care s-au confruntat, dificultățile pe care le-au avut în a completa aceste deconturi de TVA și am găsit soluția de a introduce acest regim special de TVA pentru agricultori. Deci, nu mai trebuie să țină aceste registre.
AGERPRES: Nu există posibilitatea ca această măsură să fie contestată ca fiind discriminatorie sau să vină și alte categorii profesionale să o solicite?
Anca Dragu: Noi am discutat cu juriștii și considerăm că măsura nu este discriminatorie. Acest sistem de TVA are și avantaje și dezavantaje. Principalul dezavantaj pe care agricultorii l-au pus în discuție a fost faptul că trebuie să țină niște registre și că este o presiune suplimentară căreia nu au reușit să îi facă față. De altfel, o facilitate similară este prevăzută și la nivel european, printr-o directivă, doar pentru agricultori.
Tot în zona fiscală, extindem o facilitate din zona impozitelor și taxelor locale. Practic, reintroducem scutirea de impozit pe clădiri și pe terenuri pentru soții sau soțiile persoanelor cu handicap grav, accentuat și cele încadrate în gradul unu de invaliditate.
Această măsură a fost valabilă până la sfârșitul anului trecut, dar a fost eliminată din noul Cod fiscal, odată cu soțiile sau soții veteranilor. Cu această ocazie, reintroducem această facilitate fiscală. În același timp, de aceeași facilitate beneficiază și soții sau soțiile reprezentanților legali ai minorilor cu handicap.
Avem câteva măsuri și pentru mediul de afaceri. Prima ar fi extinderea perioadei de aplicare a facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit. Aceasta a fost o facilitate care se acorda anual, iar acum o introducem ca facilitate permanentă, tocmai pentru a oferi predictibilitate companiilor, să știe de la jumătatea anului că, pentru anul următor, aceste profituri ce vor fi reinvestite vor fi scutite de impozit.
Profiturile reinvestite vor fi scutite de impozit
AGERPRES: Deci, nu va mai exista o limită în timp, cum a fost până acum?
Anca Dragu: Da, am scos această limită. Constatăm că măsura a avut efecte benefice. Aceasta vizează, ca și până acum, contribuabilii care investesc în active tehnologice, calculatoare, echipamente periferice, informatice, deci mergem pe zona de cunoaștere. Criteriile rămân aceleași, dar facilitatea se extinde pe perioadă nelimitată.
O măsură importantă pentru firme este și deducerea cheltuielilor efectuate cu pregătirea teoretică sau practică a elevilor, a studenților sau a oricăror persoane care continuă școlarizarea și perfecționarea într-un anumit domeniu. Practic, venim aici atât în sprijinul sistemului de învățământ cât și în cel al companiilor care doresc să pregătească profesional angajații proprii.
S-a vorbit foarte mult, firmele au adus în discuție această lipsă de motivare și de facilități fiscale atunci când este vorba de a-ți pregăti ucenicii sau angajații. Și, atunci, venim în sprijinul acestora. Calitatea forței de muncă este foarte importantă pentru bunul mers al economiei. Până în prezent, există numai ceva deduceri pentru cheltuielile cu bursele acordate de unele companii, deci acum extindem și pentru pregătire profesională efectivă, inclusiv pentru achiziționarea de materiale didactice, echipamente etc.
AGERPRES: Există și o condiție ca firma respectivă să angajeze persoana instruită și să o mențină pentru o anumită perioadă de timp?
Anca Dragu: Este vorba și despre cei aflați în practică, precum și despre cei angajați care deja sunt plătiți de angajator. Se creează și o obligativitate, dar angajatorii doresc acest lucru. Pentru ei, este un cost și, în condițiile în care și-au pregătit un angajat, doresc să îl păstreze.
Mai aducem o facilitate de regim fiscal pentru companiile mici. Astfel, propunem ca societățile nou înființate să nu intre automat pe regim de microîntreprindere, să poată să intre pe regim normal, chiar la un plafon mai mic al capitalului social, respectiv la 10.000 de euro (45.000 de lei). Până în prezent, companiile intră în categoria microîntreprindere până la nivelul de 25.000 de euro capital social. Aceasta a fost, de asemenea, o solicitare a mediului de afaceri și este de natură a stimula înființarea de întreprinderi care sunt interesate de investiții și vin cu investiții foarte mari de la început.
Avem și o modificare reparatorie pentru companiile care își redobândesc codul de TVA, după ce a fost suspendat sau anulat. În momentul redobândirii acestui cod, companiile au dreptul să refactureze cu TVA către toți partenerii comerciali cu care au avut relații de afaceri în perioada în care nu au avut cod de TVA. Este, de asemenea, o solicitare a mediului de afaceri. Am primit întrebări de genul: ‘În momentul în care codul de TVA este suspendat sau anulat, firma respectivă cum emite facturi? Cu TVA, fără TVA? Cine deduce TVA-ul? Partenerul de afaceri cum se comportă?’ Și, atunci, venim cu această clarificare că, la redobândirea codului, firma poate reemite aceste facturi cu TVA în condiții normale.
Mai avem o serie de măsuri de simplificare destinate mediului de afaceri. Am făcut un inventar al raportărilor pe care firmele trebuie să le depună. Am considerat că, spre exemplu, Registrul operatorilor intracomunitari nu mai trebuie depus. Avem suficiente informații în alte documente pe care firmele le depun.
De asemenea, vom suspenda cel puțin până la sfârșitul anului 2019 obligația depunerii a trei declarații informative: D392A, D392B și D393. Practic, reducem astfel sarcinile administrative ce revin contribuabililor cu o cifră de afaceri de sub 220.000 de lei sau care prestează servicii de transport internațional. Anterior, era o prevedere prin care se dorea raportarea tuturor veniturilor și sumelor din TVA.
Tot în zona de măsuri de simplificare pentru mediul de afaceri avem două propuneri: una îi vizează pe producătorii engros și en-detail de produse accizabile pentru care deja au fost plătite accizele. Aceștia nu mai au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă. Această raportare avea în vedere cunoașterea agenților economici și urmărirea lor în condițiile în care ar fi fost un risc de neplată a accizelor, dar ele deja au fost plătite înainte, pe lanțul comercial. Și, atunci, pe comercianții aceștia îi scoatem de la această obligație.
O altă măsură importantă vizează producătorii de vin liniștit, pentru că aici acciza este zero. Dar, deși acciza este zero, antrepozitarii autorizați pentru producția de vin erau, totuși, obligați să se comporte ca și cum ar avea de plătit accize, respectiv trebuia să achite o garanție minimă care să acopere riscul de neplată a accizelor, dar accizele erau zero și trebuiau să dețină un capital social minim stabilit în funcție de nivelul producției și de asemenea corelat cu nivelul accizei, care este zero. Deci, pentru acești antrepozitari autorizați, pentru producția de vin liniștit, unde acciza este zero, se elimină obligațiile conexe.
Acestea sunt măsurile fiscale pe care le avem în vedere.
AGERPRES: Proiectul de modificare a Codului fiscal despre care s-a discutat în ultima perioadă mai este luat în calcul sau nu?
Anca Dragu: Aceste măsuri (vizate de propunerile expuse mai sus — n. r.) sunt incluse atât în Codul fiscal, cât și în Codul de procedură fiscală sau în alte ordonanțe de urgență. Noi am pus la un loc măsuri care vizează modificări ale mai multor acte normative. Dacă vă referiți la propuneri care au apărut pe surse, nu. Aceea nu a fost niciodată poziția ministerului și nu avem în vedere promovarea acelor măsuri.
AGERPRES: Premierul Dacian Cioloș caracteriza, de curând, într-un răspuns adresat unui contribuabil, prevederea privind aplicarea CASS pe toate veniturile ca fiind „o aberație legislativă” și spunea că se intenționează remedierea acesteia. Ați avut discuții pe această temă?
Anca Dragu: Cred că a fost o mică neînțelegere. În momentul de față, în România, nu funcționează impozitul pe venitul global, ci impozitul pe venitul individual. Pe fiecare venit obținut în parte. Există două sisteme de impozitare: pe venitul global — și atunci pui toate veniturile într-o pălărie și le impozitezi global — sau avem impozitare pe fiecare venit în parte — și atunci plătești cota respectivă pe fiecare venit obținut. Ceea ce sugera postarea contribuabilului era, practic, o formulă mixtă între venitul individual și global, nu mi-a fost foarte clar. Nu intenționăm să trecem la venitul global, rămânem pe acest impozit pe venit care se plătește pe fiecare venit în parte.
AGERPRES: Măsurile prevăzute pentru anul viitor de Codul fiscal, respectiv reducerea TVA la 19%, eliminarea supra-accizei și a taxei pe construcțiile speciale rămân în vigoare sau intenționați o modificare?
Anca Dragu: Nu intenționăm această modificare. După cum am spus, discuția despre o eventuală amânare a acestor măsuri trebuie să fie realizată de viitorul Guvern, împreună cu Parlamentul, în contextul adoptării Legii bugetului pe 2017. Noi nu intenționăm să modificăm legislația. Și, am mai spus, pentru că această întrebare am avut-o încă de la începutul mandatului: haideți să vedem cum reacționează economia, să vedem în ce măsură avem destule venituri publice, ce vrem să facem cu aceste venituri publice și atunci să punem la îndoială sau în discuție anumite taxe și impozite. Dar, repet, nu intenționăm această modificare.
AGERPRES: La programul „Prima Casă” ați propus suplimentarea plafonului de garanții. Când va fi aprobată de Guvern?
Anca Dragu: Probabil săptămâna viitoare, cel târziu cealaltă. Nu s-a aprobat încă, pentru că este în proces de avizare la ministere. Am venit acum cu o suplimentare de 500 de milioane de lei. De asemenea, avem 8 — 9 milioane (de lei — n. r.) redistribuiți din 2014.
AGERPRES: La suplimentarea anterioară ați avertizat băncile să nu mai accepte cereri de credit dacă nu mai au plafon. S-a întâmplat din nou. Ați luat măsuri în acest sens?
Anca Dragu: Noi nu avem cum să luăm măsuri împotriva băncilor. Acestea sunt sancționate de proprii lor clienți. Dar noi am constatat că există o cerere mai mare decât cea pe care o anticipam în ianuarie pentru acest program. Cred că este și urmare a faptului că au crescut veniturile disponibile ale populației. Vedem creșteri salariale de circa 12% pe medie, deci creșterea veniturilor se reflectă și în această cerere suplimentară pentru „Prima casă” și vine în special din zona tinerilor.
Deci, este și un răspuns la întrebarea: ‘Creșterea economică se simte în buzunarele românilor?’. Păi, se simte, pentru că vedem consum mai mare, cerere mai mare la „Prima casă” etc.
AGERPRES: Ați anunțat și o strategie pe termen mediu pentru „Prima casă”. Veți lua în calcul și stoparea acestui program?
Anca Dragu: Am făcut analize preliminare pe acest program și pe cererea și oferta de locuințe din România. Am constatat că există o ofertă deficitară, că, față de alte țări ale Uniunii Europene, România are ofertă mai mică de locuințe noi anual. De asemenea, confortul este mai scăzut decât în alte state europene. Probabil că acest program ar trebui să sprijine populația — și în special populația tânără — o perioadă mai lungă de timp, până când lucrurile se îmbunătățesc în această zonă de imobiliare.
AGERPRES: Reglementările în privința redevențelor petroliere în ce stadiu se află?
Anca Dragu: Am continuat lucrul la acest proiect, am avut câteva misiuni și din partea FMI, am avut câteva discuții și cu mediul de afaceri. Sperăm ca într-un orizont de timp să finalizăm discuțiile cu mediul de afaceri și să avem un draft public.
Predictibilitatea fiscală și încrederea în economia românească, cuvinte magice
AGERPRES: Care sunt estimările Ministerului Finanțelor Publice cu privire la creșterea economică și de încadrare în ținta de deficit bugetar pentru acest an?
Anca Dragu: Prognoza de creștere economică pentru 2016 este de 4,8%. Este în creștere de la 4,1%, cât am avut în decembrie 2015, în ianuarie a fost 4,2% și acum, după șase luni de funcționare efectivă a economiei, vedem un posibil 4,8%. În privința deficitului bugetar, răspunsul este da, ne încadrăm în țintă, nu avem nici cea mai mică emoție că depășim această țintă de deficit bugetar. Vom finaliza anul cu deficitul pe care l-am anunțat la începutul anului și vom rămâne undeva la 2,8% din PIB în termeni cash.
AGERPRES: Ați declarat recent că sunt necesare măsuri bugetare pentru a ne reîncadra în deficitul structural de 1% din PIB. La ce măsuri vă refereați?
Anca Dragu: Aici este vorba de revenirea pe termen mediu în compactul fiscal, în MTO (obiectiv pe termen mediu — n. r.). Ceea ce am argumentat este că 2016 este un an cu un deficit bugetar dublu față de 2015, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală și a creșterilor salariale. De la acest deficit, România, fiind în creștere economică, trebuie ca gradual să revină pe zona de consolidare fiscală, dar gradual în 3 — 4 ani. În acest moment, economia românească este suficient de stabilă și puternică încât să își permită o reducere a deficitului în mod gradual. Practic, ce trebuie să se întâmple și ce se va întâmpla în economia românească? În anii următori vor crește investițiile, aceste reforme pe care noi le-am început continuă și, în felul acesta, crește în mod sustenabil economia, crește potențialul economiei. Practic, în momentul în care avem o creștere de potențial, avem o creștere economică sustenabilă și deficitul bugetar se reduce de la sine, prin efectul de bază.
Deci, nu m-am referit la măsuri brutale, pe termen scurt, creșteri de taxe sau de impozite. Eu cred că România nu este în situația să crească taxele și impozitele pe o perioadă de termen mediu.
AGERPRES: Aveți o recomandare pentru viitorul Guvern cu privire la ținta de deficit bugetar pentru 2017?
Anca Dragu: Avem strategia fiscal bugetară pe termen mediu și, pentru anul următor, avem un deficit de 2,77% — 2,8%, pentru că anul viitor vor rămâne efectele creșterilor salariale, ale acestor reduceri de taxe și impozite, avem angajamentul de alocare de resurse suplimentare pentru sectorul de apărare, deci nu este un an simplu nici 2017, dar predictibilitatea fiscală și încrederea în economia românească sunt cuvintele magice.
