România are nevoie de o schimbare în modul de a face politică, ea nu poate fi făcută de un om, ci presupune implicarea celor care și-o doresc, a afirmat premierul Dacian Cioloș, într-un interviu acordat agenţiei Agerpres.
„Cred că această generație nouă, tânără, care își dorește schimbarea în România, își asumă din ce în ce mai mult această dorință, nu doar în mod pasiv, ci și în mod activ. Eu mi-aș dori să văd cât mai mulți dintre acești oameni pe listele partidelor politice, care partide politice cred că trebuie să înțeleagă, măcar în ultimul ceas: credibilitatea lor ține nu doar de discursurile șefilor partidelor, dar și de programul pe care îl vor propune și, mai ales, de listele pe care le vor propune”, a spus premierul.
Totodată, el a reiterat că nu va candida la alegerile parlamentare din această iarnă.
Șeful Executivului a vorbit și despre reformele începute în mandatul său și care au vizat mai multe domenii, de la cel economic, la sănătate sau educație.
Dacian Cioloș a vorbit, în interviul respectiv și despre participarea sa din aceste zile la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la New York.
AGERPRES: Domnule prim-ministru, actuala sesiune a ONU este marcată de războiul sângeros din Siria a cărui consecință dramatică este criza refugiaților. Președintele Obama a făcut apel la mai multă solidaritate cu migranții. Pe de altă parte, UE este puternic divizată pe acest subiect. Care a fost poziția României la New York și care este abordarea noastră în această problemă a refugiaților?
Dacian Cioloș: Poziția României a fost aceeași care este cunoscută și la nivel european. România dorește să ajute în acest proces. În primul rând, noi am susținut și susținem în continuare combaterea migrației ilegale (…), printr-un control al frontierelor. Cred că nu e nici în sprijinul refugiaților — adevăraților refugiați — să existe această trecere ilegală a frontierelor. Trebuie ca Uniunea Europeană să fie în măsură să controleze acest proces și, odată controlat acest proces, apoi, în interiorul Uniunii Europene, suntem conștienți că trebuie să ne asumăm anumite responsabilități, dar această asumare trebuie să rămână una voluntară și nu impusă de undeva de sus. În mod voluntar, în urma discuțiilor și deciziilor care au avut loc la nivel european, România și-a asumat anumite obligații. Vreau să fiu foarte clar: nu ne-am asumat obligații în plus aici, la New York, în afară de cele care sunt deja asumate la nivel european. Și, la nivel european, noi am insistat pe faptul că România poate să ajute în primul rând din punct de vedere logistic și material și cu resurse umane pentru protejarea frontierelor. România este foarte activă în cadrul FRONTEX și cu personalul calificat acolo, dar și cu dotări, capacități materiale pe care le avem, dar și în politica de relocare ne-am asumat un anumit lucru, numai că aici hotspoturile din Grecia și Italia funcționează încă destul de lent.
Pe de altă parte, principala modalitate prin care putem controla acest proces al azilanților este controlarea conflictelor și contribuția la stingerea conflictelor. Deci, negocieri pentru a putea să stingem conflictele. Din acest punct de vedere, și în discuțiile pe care le-am avut aici și cu președintele Egiptului, și cu președintele Autorității Palestiniene, și cu secretarul general ONU, am subliniat faptul că România este gata să contribuie cu contactele pe care le are la identificarea unor soluții de încetare a conflictelor.
AGERPRES: Bulgaria a cerut zilele trecute 160 de milioane de euro de la UE pentru a construi noi facilități pentru migranți. Primește 108 milioane, în primă fază. Se pare că ruta migraționistă s-a schimbat. E posibil să ne confruntăm și noi cu un aflux de migranți? Vom cere ajutor financiar de la UE, dacă va fi cazul?
Dacian Cioloș: Deocamdată, important este să arătăm în continuare că putem să controlăm frontierele. România a demonstrat lucrul acesta până acum. Am avut discuții, chiar astăzi, cu domnul ministru Tudorache pe acest subiect. De altfel, dânsul va participa la o întâlnire la nivel înalt organizată în Austria, o întâlnire informală legat de ruta balcanică de migrație. România nu e pe această rută, dar semnalul pe care vrem să-l dăm, și prin participarea domnului ministru Tudorache, este că acordăm sprijin vecinilor noștri acolo unde este nevoie și le solicităm, în același timp, colaborarea pentru a putea menține controlul la frontierele bulgaro-română și sârbo-română în primul rând, acolo unde pot să fie presiuni mai mari.
AGERPRES: V-ați întâlnit la New York și cu președintele Finlandei. Ați discutat despre pregătirea troicii președinției UE în 2019. În ce stadiu suntem cu pregătirile pentru acest moment destul de important și ce veți face în continuare la nivel guvernamental ca momentul 2019 să ne găsească pregătiți?
Dacian Cioloș: Aici sunt două lucruri care trebuie făcute și pe care le pregătim: pe de-o parte, o pregătire logistică și administrativă și pe de altă parte, o pregătire a consistenței agendei de discuții pe care România ar putea să o propună. Din punct de vedere administrativ-logistic, am creat în cadrul Cancelariei o echipă care va pregăti această președinție. Urmează să recrutăm acolo oameni competenți pe diferite domenii pentru că va trebui, până cel târziu anul viitor, în vară, să avem această echipă completă și bine formată pe temele pe care va trebui să le acoperim. România va trebui să gestioneze, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, mai multe grupuri de lucru pe diferite teme, pe subiectele care vor fi în dezbatere la momentul respectiv la nivel european. Deci, pregătim această echipă și am început selectarea de oameni acolo.
Pe de altă parte, discutăm și cu partenerii noștri europeni, mai ales cu cei din troică, să identificăm teme pe agendă pe care România le va propune și le va susține. Aici va trebui o coordonare și cu Comisia Europeană, cu Consiliul și cu Parlamentul, să vedem care vor fi subiectele la momentul respectiv pe agendă și ce alte subiecte ar mai putea pune România pe agendă. Din discuțiile cu președintele Finlandei, am ajuns la concluzia că aproape sigur o temă va fi cea legată de Parteneriatul Estic — de Politica de Vecinătate. Mai ales de Parteneriatul Estic, unde atât Finlanda, cât și România au interes. Și, probabil, și Politica de Extindere, modul în care va evolua Politica de Extindere la nivel european. Aici, cu siguranță, și Croația va avea un interes.
AGERPRES: Care este poziția României față de constituirea unei armate unice europene, ținând cont că suntem un stat membru NATO?
Dacian Cioloș: Cred că ideea constituirii unei armate unice europene este o idee care poate să evolueze pe termen lung. Pe termen scurt, pe termen mediu, se pune problema în primul rând a unei cooperări întărite între statele membre europene pentru o intervenție mai coordonată între anumite teatre de operații unde Uniunea Europeană are un interes și poate să ajute. Oricum, poziția noastră a fost foarte clară de la început și, din câte înțeleg, e poziția majorității statelor membre europene care sunt și membre NATO și anume că această coordonare întărită la nivel european trebuie să fie asigurată în complementaritate cu misiunile pe care le are NATO și nu să înlocuiască rolul NATO. Aici, pot să vă spun că am avut în mai multe rânduri discuții și cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care mi-a confirmat de fiecare dată că și NATO vede cu ochi buni această întărire a rolului pe care Uniunea Europeană și-l poate asuma pe diferite teatre de operații.
Pe de altă parte, cred că la nivel european, prin această coordonare întărită, putem asigura o mai bună complementaritate și legătură între politica de înzestrare a armatei, pe de-o parte, în diferite state membre, inclusiv dezvoltarea industriei de apărare, și această întărire a rolului Uniunii Europene în politica de apărare.
AGERPRES: Există susținători ai dumneavoastră care vă reproșează că nu veți participa la alegeri. Ce mesaj aveți să le transmiteți acestora?
Dacian Cioloș: Principalul mesaj este că eu cred că România are nevoie de o schimbare în modul de a face politică, că această schimbare nu o poate face un om și că aceasta presupune ca acei oameni care o doresc să se implice. Eu mi-am asumat și m-am implicat încă din noiembrie, asumându-mi acest rol de prim-ministru și am spus atunci că, tocmai pentru a păstra credibilitatea abordării echilibrate a acestui Guvern, nu voi candida la aceste alegeri parlamentare. Asta nu înseamnă că nu mă interesează ce se va întâmpla la aceste alegeri parlamentare și de aceea eu îi încurajez pe toți cei care își doresc o schimbare în România, să o facă. Faptul că sunt deja prezenți pe rețelele de socializare sau în spațiul public, în general, e un lucru bun. Cred că această generație nouă, tânără, care își dorește schimbarea în România, își asumă din ce în ce mai mult această dorință, nu doar în mod pasiv, ci și în mod activ. Eu mi-aș dori să văd cât mai mulți dintre acești oameni pe listele partidelor politice, care partide politice cred că trebuie să înțeleagă, măcar în ultimul ceas: credibilitatea lor ține nu doar de discursurile șefilor partidelor, dar și de programul pe care îl vor propune și, mai ales, de listele pe care le vor propune.
Deci, eu îi încurajez. Pot să-i asigur că nu rămân indiferent la ce se întâmplă în România și ce se va întâmpla în România în perioada următoare. Pe de altă parte, cred că un om de stat trebuie, în primul rând, să fie consecvent cu el însuși și să nu mintă.
AGERPRES: Sunteți de aceeași părere cu președintele Iohannis, că România are nevoie din toamnă de un guvern politic?
Dacian Cioloș: Păi eu cred că într-o democrație… altfel nu văd de ce am mai face alegeri. Alegerile au tocmai rolul de a stabili o majoritate în Parlament care apoi să propună și să susțină un guvern. Atâta vreme cât acest guvern este emanația partidelor care au majoritate și este susținut de aceste partide, este un guvern politic.
AGERPRES: Ați trecut de jumătatea mandatului de prim-ministru. Care considerați că este cea mai mare realizare a mandatului acesta și care ar fi fost lucrul pe care regretați că nu l-ați putut face?
Dacian Cioloș: Să fim realiști acum, nu știu dacă putem vorbi de o mare realizare în zece luni. Obiectivul nostru a fost, în primul rând, de a menține echilibrul, de a asigura condițiile pentru continuarea trendului pozitiv al dezvoltării economiei din România și de a începe anumite reforme pe care le-am și anunțat atunci, la început. Pe parcurs au mai apărut și alte crize pe care a trebuit să le rezolvăm și nu doar punctual, ci chiar să lansăm anumite reforme, cum e în domeniul sănătății, în domeniul politicii de salarizare. În aceste domenii, conștienți fiind că e nevoie de reformă, dar nu prevăzusem că într-un timp scurt am putea face anumite lucruri, însă am fost obligați să o facem. Ceea ce mi se pare important în această perioadă este că, în procesul de reformă a administrației, am lansat și cred că am mers destul de departe cu acest proces de debirocratizare, de simplificare în administrație. E un lucru esențial în pregătirea reformei administrației, atât pentru că asta poate să recâștige încrederea cetățenilor în stat și în administrație. Pe de altă parte, am și dat un semnal în administrație că de acum înainte va trebui lucrat altfel, mult mai orientat spre cetățean.
În domeniul economic, lucrurile au evoluat bine și pentru că am luat anumite măsuri pentru a întări predictibilitatea pentru mediul de afaceri. Și acolo am simplificat și clarificat anumite lucruri. Am stabilit o politică de ajutoare de stat și de sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii mult mai clară, mai transparentă, mai obiectivă. Rezultatele se văd pentru că au crescut atât investițiile în mediul privat, cât și locurile de muncă.
În domeniul sănătății am făcut lucruri care n-au fost făcute de mulți ani de zile, această reechilibrare a salariilor, inclusiv clarificarea situației gărzilor suplimentare. Venim acum și cu o abordare de investiții în domeniul sănătății, investiții în spitale, care va fi o abordare pe termen mediu și lung.
În domeniul educației am început, la fel, anumite lucruri. Cu abordarea politicii de salarizare, chiar dacă n-am putut merge atât de departe, în prima fază cât am mers în domeniul sănătății, dar e o abordare clară. Formarea profesională și formarea duală, care este esențială în momentul de față pentru a putea atrage investitori.
AGERPRES: Ce n-ați avut timp să faceți? Ce v-ați fi dorit să fi putut schimba în lunile astea?
Dacian Cioloș: Mi-aș fi dorit să mergem mai departe cu reforma administrației. Din păcate, n-am fost pregătiți aici, n-a fost nici suficientă ambiție din partea miniștrilor care ar fi trebuit să abordeze lucrurile acestea mai frontal. Dar și acolo au început lucrurile pentru că, pe baza strategiei funcției publice, a strategiei în administrația publică locală, care e în pregătire, a strategiei privind formarea profesională în administrație, urmează să modificăm mai multe legi prin care vom introduce anumite elemente de reformă pe care le aveam prevăzute inițial și lucrul acesta îl vom face până la sfârșitul mandatului.
