La nivel național sunt peste 40.000 de experți contabili, din care 25.000 fac parte din Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați (CECCAR), organism profesional condus de prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova (foto). Prezent la Universitatea din Craiova, ca invitat la jubileul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, președintele CECCAR a acordat pentru GdS un interviu în cadrul căruia a precizat că se încearcă o corectă monitorizare a experților contabili, pentru a înlătura persoanele care practică astfel de activități fără viză. De asemenea, președintele CECCAR a vorbit și despre perspectiva profesiilor de contabil și de expert-contabil.
GdS: Domnule profesor, reprezentați contabilii autorizați și experții contabili din România. Care sunt dificultățile cu care se confruntă cei care practică această profesie ?
Robert Șova: Profesia contabilă se confruntă astăzi cu probleme strâns legate de cele ale mediului economic. Există o anumită restructurare a acestui domeniu. Profesia de contabil, câștigând din parteneriatul cu mediul economic, este și ea afectată. Modelele de business s-au schimbat. Vorbim aici de firme mari, de IMM-uri și firmele mai mici. Legea contabilității permite astăzi desfășurarea profesiei de contabil atât în calitate de angajat, nefiind necesară apartenența la organismul profesional, dar și în calitate de expert contabil, care reprezintă o calificare, o certificare de competenţe, care îți dă posibilitatea să lucrezi și ca liber profesionist. Niște prevederi puţin neclare din Legea contabilităţii au creat în piaţă posibilitatea ca această activitate să nu fie foarte atent monitorizată. Tocmai de aceea noi am solicitat ANAF ca, atunci când verifică o firmă, să verifice în primul rând dacă contabilitatea firmei răspunde rigorilor legii. Fie ar trebui să aibă un departament de contabilitate în care să fie angajată măcar o persoană cu studii economice superioare, fie să externalizeze acest serviciu către un liber profesionist expert-contabil. Încă mai este de lucru din acest punct de vedere, dar eu cred că, în urma parteneriatului pe care îl avem cu ANAF-ul, având în vedere interesul comun, lucrul acesta se va rezolva.
GdS: Menționați faptul că activitatea experților contabili este greu de monitorizat. De ce?
R.Ș.: Activitatea experţilor contabili este greu de monitorizat. De exemplu, noi, ca organism profesional, am fi dorit să ştim la sfârşitul anului cine semnează situaţiile financiare. Deocamdată, există anumite prevederi legale care spun că divulgarea acestei informaţii către organismul profesional ar intra sub incidenţa secretului fiscal. Sigur că, în măsura în care situațiile financiare prescurtate sunt prezentate pe site-ul Ministerului de Finanţe, noi credem că acest lucru nu ar trebui interpretat în această manieră. Noi am încercat să facem această monitorizare, să vedem, de exemplu, într-un anumit judeţ, câte situaţii financiare s-au depus la ANAF şi în ce măsură acestea au fost semnate de experţi contabili, să vedem dacă acei experţi au avut viză de exercitare a profesiei. Conform legii, pentru exercitarea profesiei ai nişte obligaţii. Una şi cea mai importantă este aceea de a participa la programul de formare profesională continuă, care este impus de standardele internaţionale şi transpus în standardele naţionale. Pe de altă parte, vrem să vedem situaţiile care nu sunt semnate de experţii contabili şi dacă persoanele care au semnat anumite situaţii finaciare au studii superioare în domeniu şi un raport de muncă cu firma căreia i-au semnat situaţia financiară. Pe noi ne ajută foarte mult monitorizarea experţilor contabili, pentru că în momentul în care identificăm că un astfel de expert şi-a exercitat profesia fără să aibă viză este o problemă de etică. Atunci când identificăm colegi care nu respectă rigorile acestei meserii, trebuie să luăm măsuri împotriva lor pentru că aceasta este o profesie de interes public. Avem toată deschiderea pentru a găsi o soluție, astfel încât această monitorizare să poată fi eficientă şi în timp real.
GdS: Au fost derapaje în activitatea de expertizare contabilă care au ajutat la deturnarea fondurilor?
R.Ș.: Această profesie este foarte importantă. Ea îţi crează, practic, baza de impozitare. Legea atrage răspunderea contabilului, însă, astăzi, expertul contabil nu este suficient protejat. De exemplu, acestuia i se dau anumite documente pe care trebuie să le înregistreze în contabilitate. Acesta nu ştie dacă, într-adevăr, în spatele acelei facturi a existat o tranzacţie reală sau una fictivă. Când vine problema răspunderii, expertul contabil este cel tras la răspundere, pentru că el a înregistrat documentul respectiv. Practic, pentru el este imposibil să verifice dacă actul este real sau nu. Tocmai de aceea, noi vrem să promovăm o măsură de protecţie a expertului contabil, aceea de a transfera către mediul privat o prevedere care funcţionează în sistemul public, şi anume: pe facturile şi documentele justificative care se înmânează contabilului spre înregistrare să existe o asumare a răspunderii din punct de vedere al legalităţii tranzacţiei. Astfel, contabilul să răspundă doar pentru modalitatea în care îşi face treaba. Este vorba despre modul în care înregistrează în contabilitate, dacă respectă sau nu normele contabile şi fiscale. În acest sens, vom încerca să facem modificări ale legii contabilităţii sau ale ordinelor de ministru. Vom introduce aceste măsuri şi în standardele contabile, astfel încât să reducem situaţiile de risc.
Tendințele în domeniul contabilității
GdS: Tehnologia a evoluat și pentru domeniul contabilitate, au apărut diverse programe care au preluat din activitatea contabililor. Care este viitorul acestei profesii?
R.Ș.: Tehnologia şi mai ales evoluţia ei din ultimii cinci ani a transfomat profund modelul de business şi profesia contabilă. Activităţile de rutină cu care mulţi asociază contabilul încep să fie din ce în ce mai automatizate. Însă, acest lucru nu înseamnă că profesia contabilă este pe cale de dispariţie. Această profesie evolueză către activităţi care încep să aducă valoare adăugată concretă antreprenorilor şi organismelor de reglementare. Contabilii va trebui să dezvolte sistemul de reporting intern managerial, care să sintetizeze informaţiile în formatul care să îi permită managerului să ia decizii bazate pe informaţii reale şi ştiinţifice. Astăzi se vorbeşte despre aşa-numita raportare integrată în care, pe lângă aspectele finaciare, să integrezi şi date nefinanciare, în funcţie de context. Nu ne mai putem dezvolta doar studiind datele financiare. Marile companii îşi alocă timp pentru a studia informaţii despre tendinţele de consum. În acest sens, contabilul nu mai este o funcţie-suport, el trebuie să devină un partener decizional al antreprenorului.
GdS: Expertul contabil și contabilul trebuie să fie partenerii managerului pentru a lua decizii într-o firmă, este afirmația făcută mai devreme. Ce feed-back aveți de la experți în ceea ce privește rolul lor în cadrul firmelor în prezent?
R.Ș.: Aici avem două probleme. Pe de o parte, noi nu am încercat să încurajăm consumul unor astfel de servicii. Pe de altă parte, vorbim și de nivelul de cultură antreprenorială existentă, pentru că, în primul rând, antreprenorul ar trebui să solicite și să înțeleagă că o decizie pe care o ia trebuie să fie fundamentată. Iar contabilul este singurul profesionist care înțelege cum procesele de afaceri pe care le derulează se regăsesc în cifre și le poate interpreta riguros. La noi nu există o asemenea practică încă. Pentru a avea o astfel de colaborare, experții contabili trebuie să încerce să promoveze astfel de servicii la început gratuite, pentru că piața poate fi și creată. Trebuie să ia exemplu din industria softului, marea majoritate a softurilor de pe piață au acea perioadă de încercare în care nu ți se cere nici un ban. În felul acesta, contribuie și la educarea mediului de afaceri. De ce foarte mulți își pun problema că firmele cu capital străin au mai mult succes, cele cu capital românesc sunt mai mult în derivă? Exact aceasta este diferența. Cei de peste granițe au venit cu know-how de management.
GdS: Experții contabili sunt foarte solicitați de instanțe în procese și au fost situații în care au apărut nemulțumiri în această colaborare. Ce soluții se încearcă în această colaborare?
R.Ș.: Ca în orice sistem, lucrurile trebuie îmbunătă-țite. Această activitate se desfășoară pe baza unui standard profesional al Corpului Experților Contabili, chiar suntem în proces de revizuire a acestui standard, în dialog cu reprezentanții Ministerului de Justiție, astfel încât să identificăm problemele existente și să propunem soluții. Sunt probleme legate de onorarii, sunt probleme de colaborarea cu părțile care se află în judecată, sunt situații în care expertul contabil nu are toate informațiile sau nu i se dau în totalitate. Sunt situații în care onorariile oferite de instanțe sunt insuficiente prestării serviciul respectiv, mai ales că o expertiză, pe lângă activitatea de resursă umană, poate să presupună deplasări. Încercăm să rezolvăm aceste situații.
GdS: Sunteți și cadru didactic universitar la Academia de Științe Economice. Mai sunt tinerii interesați de profesia de contabil?
R.Ș.: Tinerii sunt interesați de profesia de contabil pentru că, spre deosebire de alte calificări, care se obțin din universități, are un loc bine definit pe piața muncii. Este o profesie grea și din cauza vitezei cu care se schimbă reglementările în domeniu. Ca profesionist contabil trebuie să fii la zi. În plus, este vorba de răspundere, care este prevăzută în lege. Cu toate că este o meserie spre care tinerii vin pentru că, probabil, simt potențialul pentru evoluția lor ulterioară.
GdS: Care este procentul de inserție pe piața muncii al tinerilor care finalizează o specializarea în domeniul contabilității?
R.Ș.: În 20012-2016 am avut și funcția de prorector la Academia de Științe Economice, și încă din 2012 s-a realizat un chestionar transmis absolvenților și s-a urmat această componentă a inserției pe piața forței de muncă și dacă postul obținut este conform calificării sau este adiacent. Spre satisfacția noastră, Academia de Științe Economice stă foarte bine din acest punct de vedere, avem angajabilitate până în șase luni de la data terminării studiilor pentru peste 90% dintre absolvenți. Vorbim de București și o piață a muncii generoasă, dar vorbim și de concurență între instituțiile de învățământ superior, pentru că avem multe universități de stat, dar și universități particulare.
