Marius Nicoli, profesor de informatică la Colegiul Național „Frații Buzești“ din Craiova, este cunoscut pentru reușitele pe care le-au obţinut pe plan național și internațional elevii pe care i-a descoperit și i-a pregătit. Cadru didactic cu experiență, Marius Nicoli spune că numărul participanților la competițiile de profil este în creștere, iar cei mai mulți elevi sunt motivați să facă performanță și de oferta existentă pe piața muncii.
GdS: Domnule profesor, cea mai recentă performanță la informatică a elevilor Colegiului Național „Frații Buzești“ a fost înregistrată în cadrul Turneului Internațional de la Shumen, care s-a desfăşurat la finalul lunii noiembrie. Au fost obținute trei medalii, respectiv Adrian Emanuel Dicu – medalie de aur, Alexandra Udriștoiu – medalie de argint și Bogdan Iordache – medalie de bronz. Cum a fost această competiție la care și dumneavoastră ați fost prezent?
Marius Nicoli: Este competiția la care se obțin cel mai greu medalii, pentru că participă atât echipele reprezentative, cât și echipe regionale. Participă elevi din țările europene cu cea mai mare tradiție în informatică, din care facem și noi parte, alături de Bulgaria, Polonia, Rusia, Republica Moldova, Macedonia, Grecia şi Serbia. Reușita elevilor are, pe lângă multă muncă, și motivație. În România s-a format o comunitate de olimpici. Există o cultură care ajută foarte mult întrucât cei care reușesc să se califice la aceste competiții își doresc să fie precum cei care deja au avut performanțe.
GdS: Performanța din acest an școlar ați obținut-o cu trei elevi pe care îi aveți în pregătire de mult timp. În noul an școlar ați preluat însă un lot de liceeni de clasa a IX-a. Ați descoperit și alți elevi care pot face performanță?
M.N.: Primii mei elevi olimpici au fost selectați din rândul celor de clasa IX-a. Am și acum elevi de clasa IX-a care sunt capabili de performanță. Drumul lor este foarte lung și dificil, pentru că trebuie să recupereze mult ca să ajungă la nivelul celorlalți, dar este posibil și trebuie încurajați.
GdS: Ce urmează după vacanța de iarnă?
M.N.: Ceea ce facem de obicei, pregătire continuă. Pentru cei care deja fac performanță, Turneul de la Shumen este o competiție foarte bine plasată, pentru că pică înainte de olimpiadele naționale, care încep primăvara, urmate de competițiile internaționale, care sunt vara. Practic, le oferă o continuitate în motivarea de a se pregăti intens. De altfel, ei lucrează zilnic și în afara competițiilor pentru că doar așa pot să rămână în formă și se pot ridica la nivelul celorlalți. Trebuie să subliniez faptul că este în creștere numărul elevilor care participă la competițiile de informatică, întrucât sunt multe joburi bine plătite, dar în același timp este și o concurență foarte mare pentru că motivarea există peste tot – și în București, și în alte centre de țară. Și pregătirea în domeniu s-a dezvoltat. Au apărut site-uri on-line de pregătire și acolo ei se pot întâlni și măsura în forțe, participând la concursuri cu alți copii din țară sau din lume.
GdS: Ce facilități îi oferă unui elev diplomele obținute la olimpiadele de informatică? Îl pot ajuta să facă o carieră la firme de top din străinătate?
M.N.: În ceea ce privește cariera, au apărut foarte multe firme românești care concurează cu firme din străinătate. Chiar îi încurajez pe elevi să ia în calcul posibilitatea să rămână la firme românești și au aceste oportunităţi și în Craiova. Deja se lucrează on-line. Nu trebuie neapărat să interacționezi cu clientul.
În privința competițiilor, cei care participă se formează foarte puternic ca și oameni. Pleacă de pe băncile liceului cu încrederea că se pot măsura cu cei mai buni din țară sau din Europa și că pot reuși oriunde se vor duce, și acesta este cel mai important lucru pe care îl câștigă cei care performează. Apoi, diplomele pe care ei le obțin la olimpiade sunt recomandări pe care le pot folosi pentru internship-uri în timpul facultății. Dintre cei care rămân în țară și au susţinut olimpiade naționale sau internaționale, participă la internship-uri la Facebook, la Google sau Twiter. Diplomele sunt un pașaport pentru carieră care arată că, pe lângă bagajul de cunoștințe, respectivii absolvenți au și sclipiri care le permit să facă lucruri speciale.
GdS: Prin faptul că piața muncii este foarte bogată pentru cei care știu să facă programare, ați simțit o presiune din partea părinților în a-și îndruma copiii spre acest domeniu, cerându-le să facă performanță?
M.N.: Este o problemă. Mă îngrijorează faptul că mulți spun că le-ar plăcea dacă ar face ceva în acest domeniu copiii, dar se poate lucra într-o firmă de soft fără să fii neapărat programator. Discut mereu la clasă și cu colegii acestor copii, care spun „noi nu suntem buni pentru informatică!“. Faptul că sunt colegi cu astfel de copii care ajung în vârful ierahiei și la nivel internațional nu trebuie să îi determine să creadă că ei nu sunt buni. Olimpici sunt foarte puțini, dar IT-iști sunt foarte mulți și nu provin din rândul celor care au făcut performanță. Din păcate, unii înțeleg greu că trebuie să ai niște calități ca să poți să faci programare și nu toți le au. Inteligența este de mai multe tipuri. Pentru programare este nevoie de inteligență logică aritmetică, pe care nu o au toți, dar pot lucra într-o firmă de soft ca testeri sau ca designeri şi să își folosească inteligența artistică. Eu discut cu elevii mei și mereu îi îndrum spre ce cred eu că pot face ei în carieră.
GdS: Ce calități trebuie să aibă programatorii?
M.N.: Trebuie să aibă atenție, să fie creativi, să fie serioși, să fie foarte disciplinați. Chiar am un prieten care spune „Ce bine ar fi ca aceia care ajung în loturile naționale să fie medici chirurgi!“. Un bun programator trebuie să ia în calcul tot ce se poate întâmpla când ia o decizie, exact așa cum trebuie să faci la o operație, fără să greșești.
