Calafatul este unul dintre orașele cu un destin emblematic pentru județul nostru. Dezvoltarea lui a urmat drumul sinuos pe care întreaga societate a pășit de-a lungul vremii, însă, în prezent, acesta și-a găsit propriul făgaș.
Istoria Calafatului este strâns legată de Dunăre. Oraşul s-a născut ca urmare a vecinătăţii fluviului, iar numele şi l-a luat de la străvechea ocupaţie de călăfătuire a corăbiilor care circulau pline cu mărfuri pe Dunăre. În anii regimului comunist, oraşul a întors spatele fluviului, axându-se pe o dezvoltare industrială radicală, care nu viza fructificarea acestei resurse naturale. După 1990, aşa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga ţară, toată această industrie a căzut victimă tranziţiei. Rând pe rând, fostele capacități industriale s-au închis, iar autoritățile au fost nevoite să găsească soluții alternative pentru a asigura un viitor economic localității. Ca urmare, a fost gândită o strategie prin care să fie atrași investitori și astfel să fie create noi locuri de muncă. Cel mai recent succes în acest domeniu îl reprezintă faptul că, în curând, aici va fi inaugurată o fabrică de subansamble auto. Este genul de investiție care presupune apariția unor locuri de muncă bine plătite și care asigură dezvoltarea pe orizontală a economiei zonei.
Următorul pas pe care administrația orașului dorește să îl facă este să sprijine dezvoltarea unor microîntreprinderi care să proceseze producția legumicolă din zonă. După cum se știe, Calafatul este în centrul unuia dintre cele mai importante bazine legumicole din țară. Din păcate, potențialul acestuia nu este exploatat așa cum ar trebui. Înființarea acestor microcapacități industriale va asigura diversificarea economică a zonei și o dezvoltare economică durabilă.
Alt domeniu în care primăria dorește să atragă investiții este acela care urmărește înființarea unei capacități industriale de producere a prefabricatelor de beton, având în vedere că există balast în zonă care poate fi folosit ca materie primă.
Încercând să-şi recapete calea pentru dezvoltarea economică, oraşul se întoarce din ce în ce mai mult spre fluviul care i-a dat şi viaţă, şi nume. Una dintre principalele surse de finanţare pentru investiţiile în infrastructură, atât de necesare atunci când vorbim despre dezvoltarea unui oraş, o reprezintă fondurile europene. Numai că, la fel ca multe localităţi mici urbane din România, Calafatul nu a avut acces la unul dintre programele importante de modernizare ale României, şi anume PNDR.
Din fericire, vecinătatea cu Dunărea le-a oferit edililor alt instrument de dezvoltare, şi anume finanţările cross-boder. Gândite să echilibreze dezvoltarea zonelor de graniţă dintre două ţări, aceste fonduri oferă posibilitatea oraşelor care împart aceeaşi graniţă să îşi gândească programe comune.
Această linie de finanțare ajută Calafatul să realizeze câteva investiții notabile, mai ales în domeniul infrastructurii. În primul rând, este vorba despre digul de la Ciupercenii Vechi. Acesta este amplasat în partea de sud a localității, mai exact în zona Gârla Satului, un punct vulnerabil, acolo unde se face legătura cu zona din apropierea Dunării. Consolidarea acestuia este imperios necesară deoarece în momentul în care Dunărea depășește cota de avarie, drumul Calafat-Ciupercenii Vechi este cel mai expus. Foarte multe gospodării au avut de-a lungul timpului mari probleme din această cauză.
Alte proiecte depuse pe această linie de finanțare sunt asfaltarea străzii Traian și reabilitarea a două obiective culturale importante ale orașului – Muzeul Calafat și Monumentul Independenței. Primul este Palatul Marincu, o adevărată bijuterie arhitectonică de la începutul secolului XX. Clădirea a fost ridicată între anii 1905-1907 de Ștefan Marincu, primar al Calafatului și este în prezent una dintre clădirile reprezentative din Dolj ale arhitecturii începutului de secol XX. Monumentul Independenției amintește de cel mai important moment al istoriei României de care Calafatul este legat – Războiul de Independență.
Ansamblul sculptural este situat pe faleza Dunării, pe poziţiile fostei baterii de artilerie „Ştefan cel Mare“, din primăvara anului 1877. Este o creaţie originală a sculptorului Bucur Pavel şi a fost dezvelit la 21 august 1980. Alcătuit din două elemente distincte, soclu şi grup statuar, monumentul impresionează mai ales prin înălţimea totală (15 m) şi prin suprafaţa basoreliefurilor (25 mp).
Alt palier pe care Calafatul profită de vecinătatea Dunării este dezvoltarea turismului tematic.
Prin urmare, planurile edililor Calafatului sunt legate de amenajarea turistică din zona portuară. Aici se va crea infrastructura necesară pentru acostarea ambarcațiunilor ușoare, ceea ce va atrage turiștii interesați de această zonă de agrement. De-a lungul Dunării sunt numeroase orașe de dimensiuni asemănătoare Calafatului care au fructificat această oportunitate, iar primarul Lucian Ciobanu este convins că și orașul pe care el îl conduce poate să facă același lucru.
Dincolo de toate dificultățile pe care Calafatul le-a traversat de-a lungul timpului, în prezent acesta poate fi identificat ca un centru important al regiunii în care se situează, ca o localitate în care tradiția și modernitatea se împletesc.
