Comisia Europeană a publicat, pe 7 februarie 2017, un ultim raport de evaluare a aplicării de către țările membre a politicilor de mediu în Uniunea Europeană, raport care se dorește a fi începutul unui proces prin care CE se va implica mai activ în rezolvarea problemelor de mediu din țările menționate. În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, evaluarea arată că reducerea generării deșeurilor este o problemă la nivel național, iar pentru șase state membre, printre care și România, marea problemă rămâne în continuare, depozitarea deșeurilor municipale.
Dacă legislația de mediu ar fi pusă integral în aplicare, suma care s-ar economisi la nivelul Uniunii Europene, în termen de costuri medicale și costuri directe pentru mediu, ar fi de 50 miliarde de euro pe an. Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a declarat că „O aplicare fragmentară și neomogenă a normelor de mediu nu este în interesul nimănui. Îmbunătățirea modului în care se aplică legislația de mediu, este în beneficiul cetățenilor, al administrației publice și al economiei“.
România ar putea obține rezultate mai bune în domeniile în care există deja o bună bază de cunoștințe și bune practici. Aceste oportunități se referă în special la județele unde există deja implementate sisteme de gestiune a deșeurilor, respectiv colectare, transport și depozitare în depozite ecologice, realizate în conformitate cu normele de mediu ale Comunității Europene, dintre care face parte și orașul Craiova.
Transformarea deșeurilor într-o resursă necesită:
– punerea integrală în aplicare a legislației Uniunii Europene în domeniul deșeurilor, care include ierarhia deșeurilor și necesitatea asigurării colectarii separate
– reducerea generării deșeurilor pe cap de locuitor
– limitarea valorificării energetice, la materiale nereciclabile
Gestionarea deșeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România. Performanța tării noastre este caracterizată de rata extrem de scazută de reciclare (5%), de rata ușor mai crescută de compostare (11%) și de rata mare a depozitării deșeurilor (80%). Estimările arată că punerea în aplicare a legislației existente în materie de deșeuri, ar putea genera peste 29.100 locuri de muncă, concluzionează raportul de evaluare al Comisiei Europene.
Depozitul Ecologic Mofleni a fost înființat în anul 2005, la inițiativa Primăriei Municipiului Craiova, condusă în acea vreme de primarul pesedist Vasile Bulucea, având în componența consiliului local o majoritate a Partidului Social Democrat. Ziarele din acea perioadă scriau, odată cu începerea activității la Depozitul Ecologic Mofleni, că acesta este „ O inițiativă frumoasă, bună pentru oraș și județ, pentru sănătatea oamenilor și pentru crearea de noi locuri de muncă”. Iată că după aproape 12 ani, aceste lucruri se confirmă, prin evaluarea pozitivă a județelor și orașelor din România care dețin un depozit ecologic construit în conformitate cu normele de mediu ale Comunității Europene și, în consecință, a Municipiului Craiova, în raportul privind aplicarea politicilor de mediu ale țărilor membre, făcut de Comisia Europeană în februarie 2017.
Ulterior, aceeași grijă față de gestionarea deșeurilor și de sănătatea populației din orașul Craiova au avut-o și primarii care au urmat lui Vasile Bulucea și care au condus Primăria Orașului Craiova, până la ultimul primar – Olguța Vasilescu, care a acordat o grijă deosebită politicilor de mediu din oraș și a aplicat un pachet de măsuri privind colectarea deșeurilor, prin societatea Salubritate Craiova SA, cât și asigurarea unor măsuri de monitorizare a Depozitului Ecologic Mofleni, având ca finalitate mai multe reușite pe plan local în materie de protecție a mediului, activitatea în domeniul gestionării deșeurilor, îmbunătățindu-și semnificativ performanța în perioada acestui mandat.
Grija purtată de conducătorii administrațiilor publice precedente din Craiova față de sănătatea populației din județ, se reflectă și în realitatea comparativă dintre orașul Craiova, care deține depozitul de peste 12 ani, un depozit ecologic în conformitate cu normele europene și un serviciu de colectare a deșeurilor bine pus la punct, și alte orașe și județe care nu dețin acceste investiții și care expun populația la riscuri ambientale, la poluarea atmosferei, prin praful fin degajat de deșeurile nedepozitate și condițiile favorabile de înmulțire a insectelor și rozătoarelor, recunoscute ca purtătoare și răspânditoare de boli infecțioase, și din cauza cărora, România este ținta unor amenzi exorbitante din partea Comunității Europene, amenzi plătite, în final, tot de populație. Astfel, există orașe și județe din România (Hunedoara, Reșița, Turda, Galați, etc), care nu dețin nici în prezent, după atâția ani de aderare a României la Uniunea Europeană, depozite ecologice construite la nivel european, în care populația coabitează cu deșeurile și unde rata îmbolnăvirilor este foarte mare. În prezent, conducătorii administrației publice de la Primăria Municipiului Craiova, par să acorde o atenție mai scăzută gestionării deșeurilor din oraș, aceştia neidentificând, nici până în prezent, măsuri pentru continuarea depozitării deșeurilor la Depozitul Ecologic Mofleni, realizat la nivelul cerințelor de mediu ale Comunității Europene. Pasivitatea autorităților care conduc în prezent Municipiul Craiova, poate duce la blocarea activității în cadrul acestui depozit, prin atingerea capacității maxime de depozitare. Solicitările privind introducerea tuturor costurilor de operare a Depozitului Ecologic Mofleni în tarif au fost făcute conform normelor metodologice aprobate prin ordinul ANRSC 109 /2007, începând cu luna ianuarie, iar autoritățile publice ale Municipiului Craiova nu au reușit să se pună de acord pentru a rezolva aceste cereri făcute în conformitate cu legea în vigoare, neînțelegând nici până în prezent că pentru sănătatea populației este obligatoriu să se facă orice efort.
În acest context, autoritățile care conduc Municipiul Craiova pot transforma municipalitatea din oraș sigur din punct de vedere al gestionării deșeurilor și al protecției populației de factorii de mediu dăunători, într-un oraș de risc privind gestiunea deșeurilor, îndreptându-se spre o criză a depozitării deșeurilor, cu toate consecințele negative pentru sănătatea populației, cât și introducerea Craiovei pe harta neconformităților europene.
Totul depinde doar de decizia autorităților publice care conduc în prezent Municipiul Craiova. Eforturile generațiilor precedente, cât și ale conducătorilor care au gestionat orașul până în prezent, nu trebuie să fie ruinate, ținând în prim plan interesul pentru sănătatea și confortul populației, din care chiar și actualii conducători fac parte.
