În timpul verificărilor expost pe PNDR, controlorii au constatat că o parte dintre firmele care câștigaseră proiecte cu bani europeni, creaseră condiții artificiale pentru a se califica. Verificările se fac la nivelul întregii țări, iar beneficiarii care au făcut nereguli trebuie să dea banii înapoi, chiar dacă au trecut și doi-trei ani de la implementare. În Dolj, au fost reziliate 12 contracte în 2012, dar multe nereguli sunt în Teleorman, Ialomița și în alte județe, spun specialiștii.
Un fermier a trimis mass-media o scrisoare, care a fost publicată pe www.agroinfo.ro, atrăgând atenția asupra faptului că la doi ani de la implementarea unor proiecte pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), derulate cu fonduri europene și guvernamentale, se reziliază contractele cu beneficiarii din diverse motive, iar beneficiarii sunt disperați.
„Sunt «beneficiarul» unui proiect PNDR pe Măsura 312, proiect pe care l-am implementat şi finalizat cu mari eforturi în anul 2012. La această dată, în urma unor controale efectuate de APDRP pe motiv că în localitatea noastră este «aglomerare de proiecte» (în condiţiile în care sunt șapte proiecte raportat la aproximativ 10.000 de locuitori) toate proiectele verificate au primit decizie de restituire a fondurilor europene. Aşa-numiţii experţi ai APDRP au «constatat», după doi ani de la finalizarea proiectelor, că beneficiarii au «creat condiţii artificiale» ca să poată beneficia de finanţare. Toate proiectele au fost verificate pe toată perioada implementării de către angajaţii APDRP, au fost avizate şi aprobate, fără să se constate în tot acest timp vreo neregulă“, așa sună strigătul disperat al unui fermier. Acesta acuza faptul că se verifică dacă proiectele au avut același consultant, dacă a depus și vecinul un proiect similar sau dacă a mai avut cineva din comună un proiect aproape la fel, dacă cererile de finanțare au fost depuse în aceeași zi etc.
Disperare în toată țara
La nivel național s-a întâmplat ca în anumite zone ale țării, din 800 de proiecte implementate, aproape jumătate să fie reziliate. După aceste descoperiri, la București s-a decis creșterea eșantionului de control, astfel că sunt mai mulți beneficiari riguros verificați la câțiva ani după ce au desfășurat acel proiect. Beneficiarul care a trimis scrisoare către mass-media se întreabă de ce nu au fost descoperite așa-zisele nereguli dinainte, în sensul că toate proiectele sunt luate „la puricat“ și înainte de semnarea contractelor de finanțare, dar și după semnare de către reprezentanții APDRP (fostul SAPARD).
„Nu suntem la vânătoare!“
La nivel local, directorul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova, Dorel Stăicuț, spune că se fac verificări și în Dolj, dar doar acele proiecte care sunt cuprinse într-un eșantion. Dacă până acum eșantionul era de 5% dintre proiecte, după ce tot mai multe nereguli au fost descoperite la nivel național, a crescut eșantionul la 10% din proiecte. Autoritățile doljene cu atribuții de control încearcă să minimizeze efectele „jocului“ cu bani europeni practicat de beneficiarii prinși că au „creat condiții artificiale“ pentru acele proiecte. „Pur și simplu a crescut eșantionul. Nu suntem la vânătoare, se fac verificări încrucișate. Noi verificăm la Alba, iar la Dolj verifică cei de la Timiș. Este vorba despre proiectele care sunt în perioada de monitorizare, adică cinci ani de la semnare. Este vorba despre proiectele pe Măsura 312 «Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi» și se acordau fonduri pentru activități nonagricole în mediul rural. În Dolj, au fost reziliate circa 12 contracte anul acesta, ceea ce nu este mult din 200 de contracte implementate. La 200-300 de proiecte este normal să apară sincope. Probleme maxime au avut Teleorman, Ialomița și alte județe, dar la noi, la Dolj, nu au fost probleme așa mari“, a declarat directorul Dorel Stăicuț.
Și, totuși, ce nereguli s-au făcut cu fonduri europene?
Specialiștii care verifică proiectele PNDR implementate spun că cercetările și suspiciunile pornesc de la similitudini între proiecte, de la faptul că două sau mai multe proiecte asemănătoare au fost depuse în aceeași zi, de același consultant sau, brusc, multe persoane dintr-o localitate au depus același tip de proiect, dar că nu toate acestea sunt și reziliate. Directorul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a precizat că toate contractele reziliate în Dolj au fost, în realitate, investiții care să păcălească autoritățile, creând condiții artificiale. „Toate proiectele reziliate au fost obținute pentru achiziții de utilaje, în special care sunt folosite de firme de construcții. Au fost verificate firme cu acționariat comun care au obținut mai multe proiecte, când legea permitea ca o singură persoană să aibă un proiect de maximum 200.000 de euro. Au existat firme care nu puteau să funcționeze singure, ci erau dependente de altă firmă, cu același acționariat. Să vă explic un caz concret: au fost achiziționate utilaje de către o firmă, prin PNDR, dar acele utilaje lucrează doar pentru o anumită firmă de construcții, iar toți angajații și acționarii primei firme lucrau și în a doua. Erau angajați și acolo. Aici era clar că se creaseră condiții artificiale. Deci, anumite firme care au beneficiat de finanțări nu pot lucra independent, ci depind de altele“, a mai spus Stăicuț. În plus, aceia care sunt acționari în mai multe firme și au contractat două sau mai multe proiecte, când, de fapt, era permis unul singur, de maximum 200.000 de euro, atunci este clară tendința de eludare a legislației privind fondurile europene.
Sunt păsuiți beneficiarii de proiecte PNDR ai căror indicatori au scăzut din cauza crizei
Pot exista situații în care indicatorii asumați prin proiectele de finanțare din fonduri europene nu au putut fi menținuți din cauza crizei, mai exact din lipsa comenzilor de produse și a contractelor pentru executarea unor lucrări. Firmele care au accesat fonduri prin PNDR pot să nu fi menținut numărul de locuri de muncă asumate prin contract sau să nu fi înregistrat profitul promis. În astfel de cazuri, beneficiarii proiectelor trebuie să dovedească faptul că din cauza crizei au avut o scădere a afacerilor. Reprezentantul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a explicat faptul că li se cere respectivelor firme beneficiare un plan de redresare. Dacă fac acel plan de redresare și îl respectă, atunci scapă de rezilierea contractului.
