Guvernul a transmis, vineri, Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015-2018, din care reiese că Executivul îşi păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând cu 1 ianuarie 2019. Analiştii economici atrag atenţia că România nu va fi pregătită să facă acest pas peste patru ani, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a tras în ultima săptămână mai multe semnale de alarmă privind posibilele riscurile ale acestei decizii, potrivit adevarul.ro.
„Guvernului României îşi păstrează angajamentul din Programul de Convergenţă anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019“, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Finanţelor. Transmiterea de către statele membre şi evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de Convergenţă reprezintă o componentă a „Semestrului European“ care priveşte întărirea coordonării politicilor economice, structurale şi bugetare, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.
”Trebuia să venim urgent cu o agendă de reforme structurale”
Analiştii economici cred că trecerea României la euro poate avea loc cel mai devreme după 2020, întrucât termenul asumat politic, 2019, a fost unul formal, fără ca autorităţile să aibă o agendă şi o strategie bine definită. Trecerea la euro în 2019 presupune intrarea României în Mecanismul ratelor de schimb (ERM) în 2016, ceea ce este un obiectiv extrem de ambiţios.
„Anul 2019 era un obiectiv foarte ambiţios, fără îndoială, el a fost însă un obiectiv pur şi simplu lansat, dar fără a avea o agendă de parcurs. Ca să fie fezabil acel 2019, trebuia să venim urgent cu o agendă de reforme structurale pe care trebuie s-o implementăm, care să ne ducă la o convergenţă reală sănătoasă, sustenabilă pe termen lung şi să ne menţinem în acelaşi timp echilibrele macroeconomice. Adică noi putem avea o convergenţă reală, deci cu creştere economică mai mare decât anticipăm printr-o stimulare fiscală, dar care dacă produce dezechilibre, n-am făcut nimic“, a declarat recent Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul şef al Raiffeisen Bank, citat de adevarul.ro.
„Doi paşi înainte, trei paşi înapoi“
Creşterea economică nu este de durată şi se va corecta la un moment dat, Dumitru dând exemplul creşterilor de 7-8% dinaintea crizei, urmate de necesitatea de a ajusta dezechilibrele create, ceea ce s-a tradus în „doi paşi înainte, trei paşi înapoi“, situaţie care nu este de dorit. El a punctat că 2019 era un termen extrem de ambiţios, iar în cel mai fericit scenariu, în care politicile economice sunt coerente şi există o agendă de reforme strucurale care este şi urmată, adoptarea euro s-ar putea realiza după 2020. „Important ca orizontul de adoptare să fie unul credibil şi, mai mult decât atât, să fie unul la care să ne şi ancorăm, adică să avem o ancorare adevărată a politicilor economice, în sensul în care să avem o agendă foarte bine stabilită, să ştim foarte bine ce avem de făcut, pentru că altfel nu rămâne decât un obiectiv, o dorinţă care nu este ancorată în realitate“, a mai spus Dumitru. Cîţu: „Nu poţi să scapi de reforma reală“ Opinia privind termenul de aderare la zona euro este susţinută şi de analistul financiar Florin Cîţu, însă el atrage atenţia că România trebuie să decidă dacă va realiza convergenţa reală înainte de aderare, având avantajul unei politici monetare foarte independente, sau în cadrul zonei euro, când acest avantaj se pierde. „Mai avem câţiva ani până la zona euro. România trebuie să înţeleagă că nu poţi să scapi de reforma reală, convergenţa reală trebuie făcută. Trebuie să decizi dacă o faci în afara zonei euro, când ai o politică monetară foarte independentă, sau în interiorul zonei euro, când nu mai ai o politică monetară independentă, aici trebuie să ducem discuţia în spaţiul public“, a declarat recent Cîţu. El a precizat ulterior că România ar putea adopta euro cel mai devreme după 2020. Fără competitivitate, ajungem într-o fundătură La rândul său, economistul şef al BCR, Radu Crăciun, a afirmat că, odată cu accesul în zona euro, România va fi forţată să conveargă cu aceasta şi va beneficia, de fapt, de pe urma acestui lucru, dând exemplul integrării în UE pe un principiu similar. „Dar o integrare monetară pripită, aşa cum a dovedit-o crearea zonei euro, fără nişte minime fundamente economice de competitivitate, politice duce într-o fundătură. Din punctul nostru de vedere, cred că ar trebui să fim foarte atenţi ce ne dorim, pentru că s-ar putea să se întâmple“, a menţionat Crăciun.
Atenţie la reguli!
Ionuţ Dumitru apreciază că România nu are decât o singură variantă, aceea de a respecta regulile, însă totodată acestea trebuie bine gândite, iar toţi factorii din România implicaţi trebuie să înţeleagă ce înseamnă acele reguli pentru ţară şi economie. „Spre exemplu, noi am semnat Compactul fiscal, nu prea am înţeles ce înseamnă lucrul acesta pentru noi şi nici acum nu prea îl înţelegem. Eu rămân stupefiat când văd că oameni de la care te-ai aştepta să înţeleagă, decidenţi de politici economice, care nu înţeleg ce înseamnă deficit structural şi care sunt limitele pentru noi şi că în anii următori, când economia va fi peste potenţial, noi va trebui să avem excedente“, a spus preşedintele Consiliului Fiscal. El a subliniat că România poate participa la crearea regulilor la nivel european prin reprezentanţii săi la forurile europene, însă aceştia au problema că nu înţeleg de ce sunt trimişi acolo, deşi lucrează pe salarii mari, nu înţeleg ce se discută şi nu se implică activ. Avertismentul lui Isărescu Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a ieşit de două ori rampă în ultimele 10 zile şi a avertizat asupra pericolelor la care România se expune dacă intră în zona euro nepregătită, atrăgând atenţia că trebuie „să ne gândim foarte bine dacă menţinem această ţintă şi să vedem ce avem de făcut“. România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb care precede zona euro, precum liberalizarea pieţei energiei sau presiunile bugetare viitoare, dar şi alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii, a declarat în urmă cu două zile Mugur Isărescu. „Trecerea în 2019 presupune intrarea în ERM în 2016, iar pentru asta trebuie un anumit nivel de pregătire a economiei. Am în vedere eliminarea surselor de inflaţie reprimată, în special liberalizarea pieţei de energie, restructurarea companiilor de stat şi modernizarea infrastructurii rutiere“, a spus guvernatorul BNR. „Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiţi să facem primul pas, să intrăm în mecanismul ratelor de schimb (ERM II). (…) Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro“, a declarat Isărescu.
„Întrebarea este dacă pentru România ţinta 2019 este bună sau nu“
Mugur Isărescu are argumente pro și contra. „Întrebarea este dacă pentru România 2019 este bună sau nu. Răspunsul poate fi da, dacă reprezintă o ancoră de coerenţă pentru politicile macro şi un catalizator pentru reformele structurale. Sau poate fi nu, dacă nu este însoţită de obictive intermediare concrete, pentru că atunci credibilitatea procesului este pusă la îndoială şi îşi pierde valenţele pozitive“, a declarat Mugur Isărescu, citat de adevarul.ro.
„Reculul economic din Est a fost moderat datorită flexibilităţii cursului de schimb; fără acest ajustor, trecerea prea rapidă, în 2019, devine chiar un proces indezirabil“, a mai spus Isărescu. El a punctat că trebuie efectuate şi ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro. „Volumele importante implicate de reducerea RMO la BNR şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului posibil într-o perioadă de un an, un an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, în consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase“, apreciază Isărescu. Mugur Isărescu a mai spus săptămâna trecută că discuţia privind adoptarea euro în 2019 trebuie să devină extrem de serioasă şi să se analizeze foarte bine dacă se menţine această ţintă întrucât, de la un punct încolo, „intră zilele în sac“, iar problema României este că nu se fac reforme structurale. Guvernatorul Băncii Naţionale a României a sperat că-şi va atinge obiectivul de a fi „naş la nunta leului cu euro“ în cel de-al cincilea său mandat la banca centrală, după ce criza i-a schimbat scenariul din mandatul precedent, însă acum începe să se îndoiască de faptul că România este pregătită să treacă la euro în 2019. Guvernatorul a avertizat că discuţia privind adoptarea monedei unice trebuie să devină extrem de serioasă şi că, de la un anumit punct, „intră zilele în sac“. El atrage atenţia că s-a ajuns la un consens politic privind intrarea României în zona euro în 2019, însă trebuie să existe o foaie de parcurs, să se realizeze reforme structurale. „Discuţia trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 şi încă nu avem o foaie de parcurs. (…) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicaţii, iar aici credibilitatea este esenţială“, a declarat Isărescu, la 20 aprilie. El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate şi parafat printr-un act, fie că este vorba de o declaraţie în Parlament, o lege sau un pact politic. „Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, şi printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o ţintă şi, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ţinta“, a atras atenţia guvernatorul BNR. Mugur Isărescu atrage atenţia „să ne gândim foarte bine dacă menţinem această ţintă şi să vedem ce avem de făcut“, precizând că Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia nu au stabilit o dată-ţintă de aderare. „În prezent, cel mai mare pericol este încetăţenirea ideii că adoptarea euro este doar o schimbare de bancnotă şi că este doar responsabilitatea BNR. E vorba de o schimbare culturală. Cu motivaţii dintre cele mai bune, România obişnuieşte să deraieze repede de la politicile macro. Vrem să creştem mai repede, să ne meargă mai bine cât mai repede, uitând că costurile acestor derapaje sunt foarte ridicate. E drept, în ultimii 25 de ani pot afirmă acum că nu am stat macroeconomic mai bine ca acum“, a spus guvernatorul. „Nu facem reforme structurale“ Şeful băncii centrale a arătat că România îndeplineşte în prezent toate cele cinci criteriile de convergenţă nominală şi că are toate şansele să rămână cu toate criteriile îndeplinite, însă „nu putem spune cu mâna pe inimă că suntem pregătiţi să facem pasul“. „Se vorbeşte în general despre convergenţă durabilă şi din acest punct de vedere apare extrem de importantă convergenţă reală. În 2008 eram codaşi în privinţă respectării criteriilor de la Maastricht. În 2015 suntem fruntaşi. (…) În privinţa PIB/locuitor, suntem la jumătate din media europeană, dar suntem din păcate pe penultimul loc în UE“, a mai spus Isărescu.
Care sunt cele cinci criterii de aderare la zona euro
Cele cinci criterii presupun menţinerea deficitului bugetar sub 3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea cursului de schimb. Guvernatorul BNR a atras atenţia că cea mai mare problemă în procesul de adoptare a monedei unice este faptul că nu se realizează reforme structurale, el amintind de programele agreate de România cu instituţiile financiare internaţionale care sunt întârziate. „Problema noastră e că nu facem reforme structurale. Avem două asemenea programe- unul cu Comisia şi altul cu FMI – şi ambele sunt întârziate“, a punctat şeful băncii centrale.
