Oamenii de afaceri din țară consideră că piedicile cele mai importante în calea dezvoltării firmelor lor sunt fiscalitatea, legile ambigue, inutile și care le pun piedici în dezvoltare. GdS a efectuat o analiză și a identificat câteva prevederi legale care au făcut mai mult rău decât bine economiei și care nici nu au adus la buget banii scontați.
Un studiu realizat pentru Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) pe 300 de companii din țară, din diverse domenii de activitate, arată faptul că cele mai mari piedici în devoltarea business-ului din sectorul privat nu țin neapărat de motive de natură economică, ci de motive impuse de stat printr-o legislație precară, schimbătoare și dăunătoare uneori.
Conform realizatorilor studiului, „există un optimism moderat“ pentru 2015, dar firmele din România identifică cinci domenii „care sugrumă activitatea economică și limitează dezvoltarea economiei reale și crearea de locuri de muncă“: „nivelul foarte ridicat al fiscalității; legislația care conține multe prevederi inutile, învechite sau împovărătoare; incoerența dintre instituții, inclusiv pentru că acestea nu au bazele de date corelate; corupția din administrația publică; starea educației naționale care nu reușește să pregătească specialiștii de care are nevoie economia reală“, se arată în studiul publicat de Hotnews.
Statul împiedică dezvoltarea firmelor
Cea mai mare parte a companiilor chestionate arată că, practic, statul este o piedică în dezvoltarea afacerilor, prin legislația pe care o adoptă, dar, mai exact, prin incoerența legislativă. Potrivit studiului realizat pentru Camera de Comerț, peste 80% dintre companii reclamă legislația instabilă și nivelul ridicat al fiscalității. 58% dintre companiile chestionate consideră că „statul menține numeroase reglementări inutile și costisitoare“, relevă studiul realizat de o firmă de sondare a opiniei publice, pentru CCIR, și preluat de HotNews.
Firmelor participante la sondaj li s-a adresat aceeași întrebare: „Enumerați cinci factori negativi care afectează activitatea companiei dumneavoastră“. Mai mult de jumătate dintre companiile care au participat la sondaj au răspuns că fiscalitatea și taxele și impozitele mari (57%). 37% dintre firme au menţionat concurența ca fiind un factor negativ în dezvoltarea companiei, iar 22% s-au referit la legislația ambiguă. 20% dintre respondenți au nominalizat factori negativi „modificările legislative/instabilitatea legislativă“, urmate de nivelul de pregătire al forței de muncă (19% dintre respondenți). 87% dintre companii și-ar dori să interacționeze cu un singur organ de control, după modelul Germaniei, relevă studiul.
Legislația fiscală care nu lasă firmele să evolueze
Pornind de la studiul realizat pe câteva sute de companii din țară, potrivit căruia firmele consideră fiscalitatea drept o piedică importantă în dezvoltarea afacerilor, GdS a efectuat o analiză împreună cu un consultant fiscal din Craiova. Analiza reliefează care sunt cele mai importante acte normative aberante din domeniul fiscal adoptate în ultima perioadă și care aduc atingere dezvoltării firmelor private.
Impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut și drept „taxa pe stâlp“, a fost considerată de mediul de afaceri drept o inepție. Firmele trebuia să plătească la Fisc 1,5% din patrimoniu, dar pentru construcțiile speciale pentru care nu se plătesc impozite și taxe locale. Așa s-a ajuns la situația aberantă ca firmele private să plătească impozite pentru aleea betonată din curte, pentru parcarea firmei, pentru platforma pe care se primește marfa și, evident, pe stâlpii din patrimoniu. Acum guvernul se gândește cum să renunțe la taxa pe stâlp, care nu a adus veniturile scontate în vistieria statului, dar a creat nemulțumire în rândul firmelor private.
Supraacciza de șapte eurocenți la combustibili – o aberație birocratică
Suprataxarea benzinei și a motorinei cu șapte eurocenți – măsură fiscală introdusă anul trecut – nu a adus banii necesari la guvern. Firmele private s-au trezit cu cheltuielile pentru transportul mărfii umflate peste noapte cu șape eurocenți pe fiecare litru de combustibil achiziționat. În același timp, marii transportatori s-au aprovizionat cu combustibil pentru flotele de TIR-uri din benzinării aflate în țările vecine Bulgaria și Ungaria, unde prețurile erau mai mici decât în România. Astfel, supraacciza care ar fi trebuit să ajungă la statul român nu a mai ajuns, dar transportatorii au plătit taxe mai mici statelor vecine, aprovizionându-se de acolo de unde era mai ieftin.
Reprezentanții firmei de consultanță Professional Consulting susțin că în cazul accizei suplimentare la motorină există o procedură de rambursare foarte greoaie, care se aplică în cazul transportatorilor.
„Ruleta“ privind înregistrarea în scopuri de TVA
Altă prevedere în domeniul fiscalității care afectează firmele, mai ales pe cele corecte, este introducerea de anul acesta a unor noi prevederi privind înregistrarea firmelor ca plătitoare de TVA. Este vorba despre Formularul 088, în care trebuie completate pagini întregi de date ale firmelor, administratorilor și asociaților. Partea bună a acelui formular este aceea că se limitează evaziunea fiscală în domeniu, în sensul că se cunosc date importante despre persoanele care administrează firmele respective, dar se cunosc și capacitățile firmelor respective de a desfășura activitatea pentru care vor să devină plătitori de TVA. Partea proastă este aceea că firmele corecte care vor să se înregistreze în scopuri de TVA sau care vor să își schimbe acționarii/asociații la Registrul Comerțului sunt împiedicate de completarea acestui formular 088, care se întinde pe zece pagini și conține date personale despre firmă și conducerea acesteia, inclusiv conturile bancare și profesia anterioară. De asemenea, trebuie să declari la fisc trei persoane care te-ar putea recomanda în afaceri, ceea ce ar defavoriza acei antreprenori care sunt la început de drum și care nu au nici un fel de experiență de business. Reprezentanții firmei de audit și consultanță Professional Consulting din Craiova susțin că prin acel formular se „introduc bariere birocratice privind înregistrarea în scopuri de TVA“. În același timp, consultantul spune că firmele consideră formularul 088 drept „ruleta“ privind înregistrarea firmelor ca plătitoare de TVA.
Uite bacșișul, nu e bacșișul
Reglementările de dată recentă privind impozitarea bacșișului au dat peste cap toată economia. Firmele a trebuit să își facă Registru special pentru banii angajaților, să meargă la Fisc și să stea la cozi lungi pentru a depune notificări, să plătească operatorilor autorizați pentru modificarea în casele de marcat, astfel încât să se poată emite bon fiscal pe care să fie trecut „bacșiș“. Statul a obligat firmele printr-un act normativ ca într-o săptămână să aibă toate aceste măsuri realizate. Unele firme s-au conformat, dar altele au afișat anunțuri de genul „în această unitate nu se primește bacșiș“. Astfel că nici un ban nu ajungea la stat din impozit pe bacșiș, din moment ce nu exista bacșiș.
Culmea este că la nici o săptămână de la intrarea în vigoare a actului normativ care reglementează impozitarea bacșișului cu 16%, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, s-a răzgândit, spunând că va scoate impozitarea bacșișului. Firmele care au apucat să facă investițiile respective pentru a fi în legalitate, acum rămân cu ele suportate din buzunar.
Taximetriștii craioveni spuneau că nu pot emite bon de bacșiș pentru că acele case de marcat cu care sunt dotate taximetrele nu pot emite un astfel de bon. Ar fi trebuit ca proprietarii firmelor de taxi să investească în alte case de marcat. În cazul în care unii au apucat să își cumpere alte case de marcat, atunci rămân cu banii dați după ce impozitul pe bacșiș se va anula efectiv, conform spuselor ministrului de finanțe.
Consultantul fiscal explică ce însemna pentru firme o birocrație în plus ca aceasta cu impozitarea bacșișului: „Reținerea impozitului (în situația în care bacșișul se lasă la dispoziția salariatului) presupune o sarcină administrativă suplimentară pentru contribuabil, cu declararea și plata impozitului. De exemplu, pentru o microîntreprindere exista o singură declarație (Declarația 100), care se depune trimestrial. De acum ar trebui să apară alte declarații, și pentru bacșiș“, în cazul în care impozitul pe bacșiș s-ar menține în vigoare.
Sondaj în rândul firmelor: „Enumerați cinci factori negativi care afectează activitatea companiei dumneavoastră“*
Nr. crt. Factori negativi Procent din firme care au răspuns
1. Fiscalitatea/taxele și impozitele mari 57%
2. Concurența 37%
3. Legislația ambiguă 22%
4. Modificări legislative/
Instabilitate legislativă 20%
5. Nivelul de pregătire al forței de muncă 19%
6. Infrastructura 14%
7. Birocrația 10%
8. Prețul carburanților/energiei/gazului 7%
9. Costurile cu forța de muncă 7%
10. Accesul la finanțare 7%
*Date preluate din studiul realizat pentru CCIR și publicat de HotNews
