De ce s-a făcut denominarea monedei, de ce se folosește excesiv cuvântul RON când se vorbește de moneda națională și de ce gândim încă în bani vechi, apoi transformăm în lei noi? Acestea sunt întrebările la care GdS a solicitat răspunsuri de la BNR, la zece ani de la data la care au fost tăiate patru zerouri din coada monedei naționale.
La 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou a echivalat, de atunci încoace, cu 10.000 de lei vechi. Leii vechi au avut putere circulatorie până la 31 decembrie 2006, informează Banca Națională a României (BNR) pe site-ul oficial. La zece ani de când a avut loc denominarea leului, românii încă vorbesc în lei vechi și transformă apoi în lei noi pentru a face calculele, iar în diverse documente apare trecut RON în loc de lei, atunci când se vorbește, de fapt, tot de moneda națională, care este leul. GdS a adresat întrebări la BNR privind situația leului denominat. Iată ce spune BNR despre efectele denominării monedei naționale, la zece ani de când a apărut leul „greu“. Motivele pentru care BNR a trecut la denominare au fost legate de simplificarea operațiunilor monetare și diminuarea expectațiilor inflaționiste. „E evident că operarea cu bancnote sau monede cu mai puține zerouri este mai simplă, un semnal de maturitate monetară și consolidare a așteptărilor. Măsura a contribuit, pe lângă celelalte decizii de politică monetară, la diminuarea acestor expectații inflaționiste, din perspectiva așteptărilor legate de creșterea prețurilor. Din 2005, inflația măsurată prin indicele prețurilor de consum a coborât de la cifre mai mari de 10% la sub 1% anul trecut. În plus, pentru convertibilitatea monedei naționale în euro sau dolari, acest proces a reprezentat o așezare pe repere similare a monedei noastre cu celelalte monede din regiune, așa încât să semnalizăm și prin cursul de schimb perioada de stabilitate și normalitate în care au intrat economia și finanțele României“, a precizat, pentru GdS, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
Prețurile produselor și serviciilor nu au mai avut o creștere galopantă după denominarea monedei naționale, în accepțiunea BNR, iar măsura reducerii zerourilor ar fi ajutat economia să treacă prin criza creată în 2008. „De menționat că în ultimii zece ani nu au mai fost creșteri de prețuri de două cifre ca în decada anterioară, iar acum inflația este consolidată în cifre comparabile cu mediile europene“.
De ce vorbim cu RON în loc de lei
De la denominare încoace, foarte multe instituții, firme și persoane folosesc RON în loc de leu chiar și pe documente oficiale, deși moneda națională a rămas leul. BNR spune că limbajul bancar a pătruns în lumea reală și se folosește eronat RON, când ar trebui să ne exprimăm în lei. „Această realitate vine din schimbarea de reper, pe piața bancară internațională, din ROL (Romanian leu), înainte de denominare, în RON (Romanian New leu). Deși era o prescurtare specifică lumii bancare internaționale, cum majoritatea băncilor românești sunt cu capital internațional, expresia a ieșit din bănci prin clienții lor și s-a răspândit chiar și în limbajul colocvial. Vă recomand să spuneți «lei» de câte ori aveți ocazia. Avem un nume foarte interesant pentru vechea noastră monedă națională și e păcat că nu îl utilizăm“, a explicat reprezentantul BNR.
„Și în Europa se vorbește în vechile monede“
Obișnuințele oamenilor în ceea ce privește leul „greu“ se modifică foarte încet. Când cineva vrea să spună că un produs l-a costat 100 de lei, spune „am dat un milion“, adică gândește în lei vechi. Tinerele generații se obișnuiesc cu leii existenți pe piață, respectiv bancnotele de 5, 10, 50, 100, 200 și 500 de lei, pentru că aceste bancnote care circulă de zece ani le sunt familiare tinerilor mai mult decât celor în vârstă, obișnuiți cu banii vechi. „Și în Europa, la mai bine de zece ani de la adoptarea euro, încă se mai vorbește în monede naționale. Asta se întâmplă, în general, în cazul persoanelor care nu sunt extrem de prezente în tranzacții monetare, așa că și-au setat obiceiurile în funcție de perioadele lor mai active. Nu veți vedea niciodată tineri care să vorbească în lei vechi“, crede purtătorul de cuvânt al BNR.
Denominarea leului ajută foarte puțin când se va trece la euro
Pe viitor, experiența românilor cu trecerea la leul „greu“ ar putea fi de ajutor atunci când se va trece la moneda euro. Reprezentanții BNR spun că trecerea la euro este un fenomen mult mai complex decât denominarea. Totuși, purtătorul de cuvânt al BNR a explicat că se va trece mai ușor la moneda euro cu un leu denominat, decât cu unul cu multe zerouri.
