De când constată Fiscul evaziunea și până o dovedește Parchetul pot trece luni bune sau chiar ani. Procurorii recunosc faptul că după fiecare modificare legislativă menită să stopeze evaziunea, persoanele din mediul economic, amatoare de astfel de practici de natura penalului, găsesc metode noi de a fenta statul și de a nu plăti impozite și taxe. Iată cum încearcă să își ascundă urmele evazioniștii.
Evaziunea fiscală este un fenomen practicat încontinuu de unii „actori“ ai mediului de afaceri, fără ca autoritățile să reușească să stârpească acest fenomen. Deținătorii de firme sunt din ce în ce mai ingenioși și mai inventivi în a găsi noi medode de a frauda statul și de nu a plăti impozite și taxe. „Evazioniștii de acum au găsit metode noi de a fenta plata de impozite și taxe la stat. După fiecare modificare legislativă în domeniul fiscalității menită să stopeze un fenomen evazionist apar metode noi de încercare a fraudării statului. De exemplu, metodele folosite acum de evazioniști sunt diferite de cele de acum câțiva ani. Așadar, au evoluat evazioniștii și au adoptat «inginerii financiare» noi“, a povestit un procuror care are tangență cu dosarele de evaziune.
Zilele trecute, GdS detalia într-un articol metodele noi folosite de evazioniști pentru a crea prejudicii uriașe. În 23 de sesizări penale, prejudiciul calculat de Fisc ajungea la 28 de milioane de lei. În domeniul comerțului cu materiale reciclabile (cu fier vechi, în special), fie se declară furnizori fictivi de prin alte județe, fie mijloacele de transport nu corespund cantităților declarate în facturi. De asemenea, în comerțul angro cu legume-fructe și carne au apărut firme „bidon“ care fac achiziții intracomunitare cu mijloacele de transport ale angrosiștilor, după care vând marfa marilor firme angro din Craiova, pentru a le ajuta să își deducă TVA. După aceste operațiuni fictive, firmele intră în insolvență sau dispar fără urmă, iar administratorii sunt de negăsit sau nu știu ce acte au semnat.
În plus, unii evazioniști interpun pe lanțul de aprovizionare fie firme fictive cu sedii imaginare în alte județe, fie chiar firme care există în alte județe, dar care în realitate nu au făcut afaceri cu entități economice din Dolj. Ei practică astfel de metode pentru a îngreuna organele de control să dea de urma evaziunilor. Aceste aspecte sunt confirmate de surse apropiate cercetărilor penale efectuate în dosarele de evaziune fiscală.
„Sunt puși și administratori fictivi“
În spatele firmelor evazioniste stau persoane care nu figurează în acte, dar care au convins alte persoane semianalfabete sau care nu au prea mare răspundere asupra faptelor lor. Astfel de persoane doar figurează ca administratori, dar „sforile“ sunt trase de cu totul alte persoane, care nu figurează în actele societății. „Sunt puși și administratori fictivi. În sensul că un măturător de stradă sau un boschetar au fost chemați doar să semneze actele de înființare a firmei, respectiv merge la ei o persoană care se află efectiv în spatele afacerii și îi pune pe acești oameni simpli să semneze actele firmei, fără ca ei să știe ce au semnat“, au precizat surse judiciare din Craiova.
Unele dosare de evaziune pot dura câțiva ani
Fiscul descoperă tardiv evaziunile, dar recuperarea prejudiciilor este și mai greoaie. Numai că, din momentul în care se constată elementele unei evaziuni până se trece efectiv la dovedire și la recuperarea prejudiciului trece foarte mult timp.
După ce Fiscul înaintează sesizările penale pe teme de evaziune la Parchetul competent, procurorii și polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice încep efectiv cercetările. Unele sesizări penale se soluționează în câteva luni, altele în perioade mult mai lungi de timp, în funcție de „ingineriile financiare“ folosite de interpuși și de complexitatea verificărilor. Potrivit acelorași surse judiciare, unele dosare de evaziune pot dura chiar și ani de zile, în funcție de complexitatea cazului: „În unele spețe este nevoie de luni bune de verificări sau chiar de ani întregi, pentru că un evazionist din Dolj a declarat facturi din alte județe și durează până când se verifică în județele respective, până se caută administratorii sau asociații care sunt de negăsit uneori, până se fac solicitări la bănci ca să se vadă fluxurile bănești care au existat între firma din Craiova și cele din Bacău, Iași, Botoșani sau din alte județe“.
Date fiind cauzele tot mai complicate de evaziune, la Parchet au fost angajați inspectori fiscali, care să îi ajute pe procurori și pe polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice să rezolve sesizările de evaziune fiscală.
Sute de dosare de evaziune la Parchet
Evaziunea fiscală este un fenomen prezent în economia reală. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj ajung anual sute de sesizări de evaziune. „În anul 2015 au fost înregistrate 123 de cazuri de evaziune fiscală. 74 dintre acestea provin de la Finanțele doljene, dar și din alte județe. Restul cauzelor sunt declinate de la alte instituții, inclusiv de la Parchetele locale unde au fost transmise. În total, în 2015 au fost soluționate de către Parchet 278 de cauze de evaziune, care au fost transmise de anii anteriori. În prezent, mai sunt în lucru 398 de cauze având ca obiect evaziunea fiscală. De când are competență pe evaziune Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și până acum s-au soluționat 1.281 de cauze de evaziune“, a declarat pentru GdS, procuror Magda Bădescu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. Procurorii nu au statistici privind prejudiciul total cauzat statului în dosarele de evaziune, dar spun că acesta este de cele mai multe ori diferit de cel calculat de Fisc, în sesizările transmise către Parchet.
După ce Parchetul soluționează sau închide un dosar de evaziune și identifică bunurile celui care a creat prejudiciul se poate face și ordonanță de sechestru pe respectivele bunuri. Prejudiciul adus statului de către evazioniști trebuie recuperat apoi de către Fisc. Dar și această procedură este de durată, iar la ani buni de la comiterea infracțiunii de evaziune, statul recuperează doar o parte din prejudiciu.
