Un doljean a contractat trei proiecte cu finanțare din fonduri europene. El a explicat prin ce situații a trecut pentru implementarea proiectelor și a tras un semnal de alarmă în două privințe, în economia reală: în primul rând, băncile nu finanțează tinerii care au afaceri aflate la început, iar în al doilea rând, micii antreprenori caută forță de muncă și nici măcar muncitori necalificați nu găsesc să angajeze, în timp ce mulți stau pe ajutoare sociale sau preferă să primească ajutor de șomaj.
Florin Matei are 40 de ani și deține o bază de producție de prefabricate din beton (pavele, bolțari, țiglă), în satul Secui, din comuna Teasc. Antreprenorul este la al treilea proiect de finanțare cu fonduri europene a afacerii sale. El a povestit la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV, prin ce experiențe a trecut în încercările sale repetate de a atrage fonduri nerambursabile, pentru a face investiții în mica sa făbricuță de prefabricate. Primul proiect, de valoare mai mică, l-a câștigat în 2006 printr-un program destinat IMM-urilor, după ce s-a întors din Italia, unde muncise timp de 11 ani. În 2009 a prins curaj și a accesat o sumă mai mare, respectiv 200.000 de euro nerambursabili, pe fosta măsură 3.1.2 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, cu finanțare prin FEADR.
„Nici o bancă din Dolj nu m-a finanțat“
Pe vremea aceea, cofinanțarea proiectelor era de 30% din valoarea totală a proiectului, iar 70% era finanțarea nerambursabilă. „În 2009 am început al doilea proiect. Era exact perioada de criză. După acel proiect m-am oprit un pic, pentru că acolo chiar am avut probleme la partea de cofinanțare. Toate băncile promiteau, dar în final nu te sprijinea nimeni. A fost foarte greu! A trebuit să-mi vând din bunurile personale ca să închid proiectul. Nici o bancă din județul Dolj nu a vrut să mă ajute și nu m-a finanțat, până în momentul în care am avut 80% din valoarea proiectului cheltuită deja. Nici Fondul de Garantare nu garanta pentru mine la vremea aceea, pentru că Fondul intervenea numai în urma solicitării unei bănci. Promisiuni au fost din partea băncilor, după ce eu am semnat un contract pentru niște utilaje pe care să le aduc în România“, a povestit administratorul firmei Garda Blok SRL, Florin Matei, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV. El a explicat că, la vremea respectivă (la fel ca și acum), băncile nu finanțau tinerii aflați la început de drum în afaceri și nu le acordau încrederea cuvenită nici măcar pentru proiectele cu finanțare europeană. Florin Matei a fost nevoit să ia măsuri dure pentru a duce proiectul la bun sfârșit: „Am rămas un pic pe drumuri, la vremea respectivă, adică mi-am vândut locuința ca să fac rost de cofinanțare și să implementez proiectul. A fost un proiect de 200.000 de euro de la AFIR, plus aportul meu care a fost tot de 200.000 de euro, cu tot cu TVA, pentru că erau niște reguli mai stricte pe atunci. (…) Băncile au motivat că eram la început de drum. Aveam niște bunuri și primisem acceptul de la fostul APDRP să garantez împrumutul cu acele bunuri, dar nu au vrut băncile. Am luat la rând toate băncile din Dolj, până am ajuns și la București. Băncile, la momentul respectiv, dădeau decât credite ipotecare. Nu dădeau credite pentru investiții“.
După experiența din 2009, antreprenorul le dă sfaturi clare celor care vor să atragă fonduri europene: să acceseze fonduri dacă au și banii lor proprii sau să se asigure că o bancă garantează un împrumut pentru ei, iar dacă investiția este în producție, atunci antreprenorii să meargă să vadă cu ochii lor ce utilaje achiziționează și cum funcționează acele utilaje, cumpărând chiar și din afara Uniunii Europene, la prețuri mai avantajoase, cu dezavantajul că plătești TVA la intrarea utilajului în țară.
Încă 200.000 de euro, pe noul PNDR
Cel de-al treilea proiect cu fonduri europene a început să fie pregătit de tânărul antreprenor încă din 2015 și a fost depus în 2016. A accesat 200.000 de euro pe noul PNDR, cu cofinanțare de 10%, și a achiziționat din Serbia o linie complet automatizată de producere a materialelor prefabricate. „De data aceasta, lucrurile au mers mult mai bine, deoarece s-au schimbat multe în accesarea fondurilor, în sens pozitiv“, a explicat administratorul firmei Garda Blok, încurajând și alți antreprenori să acceseze fonduri europene: „Pentru mine a fost extraordinar să accesez acești 200.000 de euro. Nici în Italia, cât am muncit timp de 11 ani, nu am reușit să strâng atâția bani“. Acum, după ce și-a dezvoltat afacerea cu fonduri europene, Florin Matei nu ar mai pleca din țară să muncească pentru alții.
El îi sfătuiește pe antreprenorii care doresc să atragă fonduri europene să înceapă cu un proiect mai mic, să apeleze la o firmă de consultanță care are experiență și să judece foarte bine afacerea pe care o desfășoară: să facă un studiu de impact, să își calculeze bine ce piață de desfacere va avea și la ce prețuri va vinde, respectiv la ce termene de plată. Florin Matei a mai explicat că aceia care decid să investească în producție trebuie să știe că „banii nu vin imediat. Pot să treacă chiar și șase luni până începi să câștigi vreun ban din afacere. Până atunci doar cheltuiești“.
Marea problemă: nu găsește oameni dispuși să muncească
„Cea mai mare problemă pe care o avem noi, antreprenorii, este forța de muncă pe care nu o găsim. La noi s-au încurajat foarte mult acele ajutoare sociale. Nici dacă te duci la Șomaj nu găsești. Eu dacă mâine aș depune o cerere că angajez zece muncitori necalificați aș fi tare curios să văd câți găsesc. Eu nu am găsit oameni dispuși să muncească nici în comună. Aduc oameni de la Craiova și le plătesc naveta. Din zece oameni angajați, șapte sunt navetiști. Cei din comune stau acasă pe ajutoare sociale sau pleacă una, două, trei luni în Germania, Italia sau Spania. Nu vor stabilitate… Eu m-aș dezvolta mai mult dacă aș avea forță de muncă. Am depășit problemele cu banca, dar nu găsesc forță de muncă. Dacă ne ducem la ora 7.00, vedem cârciuma plină. La rubrica de «Angajări» din Gazeta de Sud sunt patru – cinci pagini pline de anunțuri, pentru că mulți vrem să angajăm, dar avem asistați social și șomeri cu grămada, pentru că nimeni nu vrea să muncească. Vi se pare normal așa ceva?“, a precizat antreprenorul doljean.
Ce s-a schimbat pe PNDR față de alocarea trecută
Directorul adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Oltenia, Dorel Stăicuț, a precizat, la emisiunea „Economia Sudului“, că în PNDR 2014-2020 au apărut schimbări majore, în avantajul antreprenorilor care aplică pe acest program, în special pentru cei care fac investiții. Pe anumite submăsuri pe PNDR, în special pe investiții în activități nonagricole, cota de cofinanțare a beneficiarilor este de 10%, iar 90% reprezintă finanțare nerambursabilă din bani europeni. „Dacă întreprinzătorul vine cu factura și arată că va cumpăra utilajele, el asigură cofinanțarea de 10%, plus TVA-ul, iar noi îi dăm partea de 90%, iar el are obligația ca în decurs de cinci zile să achite contravaloarea facturii la furnizorul de la care cumpără utilajele“, a precizat Dorel Stăicuț. Florin Matei spune că această schimbare îi ajută mult pe antreprenori. În plus, pe noul PNDR autoritatea contractantă are o bază de date cu furnizori de la care pot achiziționa beneficiarii proiectelor utilaje și echipamente, respectiv la anumite prețuri reale de tranzacționare, prețuri care sunt orientative. Dacă un beneficiar de fonduri prin PNDR dorește să achiziționeze un utilaj cu banii europeni câștigați prin program, atunci îi este mult mai ușor să facă tranzacția dacă acel utilaj există deja în baza de date a autorității prin care se desfășoară PNDR, fără a mai fi nevoie de licitație. Baza de date le permite beneficiarilor să cumpere utilaje, tractoare sau echipamente la prețuri reale și nu la prețuri umflate de opt – zece ori.
De asemenea, în noul PNDR 2014 – 2020 nu mai sunt obligați aplicanții ca să creeze câte un loc de muncă pentru fiecare 25.000 de euro accesați, așa cum a fost în alocația trecută (pe vechiul PNDR), locuri de muncă ce trebuia să fie menținute cel puțin cinci ani. Ținând cont de criza care a fost, mulți aplicanți se împotmoleau în a menține locurile de muncă create prin acele proiecte.
