Deşi sunt multe terenuri inundabile în Bistreţ şi fermierii îşi văd culturile compromise, există şi oameni care au reuşit să facă agricultură performantă în această localitate. Unul dintre ei este Ion Dincă, un fermier care s-a apucat de cultura câmpului în urmă cu peste două decenii. S-a informat permanent, şi-a achiziţionat utilaje competitive şi a ajuns să aibă producţii record la porumb şi la grâu. Anul acesta, mizează pe rapiţă şi pe floarea-soarelui.
Majoritatea terenurilor agricole din comuna doljeană Bistreţ sunt lucrate de asociaţii mari, care aplică tehnologii avansate şi au producţii bune la hectar. Ion Dincă este unul dintre marii fermieri din comuna doljeană Bistreţ, cu cele 1.000 de hectare de teren pe care le lucrează. A început să facă agricultură în urmă cu peste 20 de ani şi spune că secretul reuşitei sale este faptul că s-a documentat permanent şi a ţinut pasul cu noutăţile care au apărut în acest domeniu, de la seminţe şi până la utilaje. Aşa a reuşit să obţină producţii extrem de mari la grâu şi la porumb. „Aplicăm tot ce e nou în tehnologie şi pentru că terenul diferă de la o parcelă la alta, noi facem pedologia solului din doi în doi ani, să vedem cum stăm. În funcţie de asta echilibrăm corect prin rotaţia culturilor structura terenului, altfel nu sunt rezultate. Eu sunt în permanenţă în mijlocul culturilor. Un agricultor care stă în mijlocul culturilor ştie exact ce trebuie făcut. Dacă vrei să semeni acum şi să te duci la vară la recoltat, atunci nu ai ce recolta. Producţiile se obţin atât datorită îngrăşămintelor, cât şi modului în care suntem dotaţi. În urmă cu cinci – şase ani am achiziţionat utilaje de ultimă generaţie, performante. Avem un tractor care face cât 10-12 tractoare de pe vremuri. Un astfel de tractor, la lucrarea de erbicidat face în jur de 200 de hectare la zi. Dacă le spui agricultorilor mai vechi acest lucru, nu le vine să creadă. Producţiile sunt pe măsură. Spre exemplu, anul trecut am făcut la porumb 11.000 kg de boabe la hectar în sistem neirigat, floarea-soarelui peste 3.000 kg/ha, iar grâu – 6.200 kg/ha. Au fost parcele pe care s-au obţinut producţii de 8.000 kg la hectar la grâu“, a spus Ion Dincă.
Rapiţa, o cultură profitabilă
Investiţiile în utilaje au fost realizate cu fonduri proprii, cu fonduri europene, dar şi din credite de la bancă. Producţiile mari i-au asigurat venituri considerabile, în ciuda preţurilor mici la care comercializa produsele. Anul acesta, mizează pe rapiţă şi floarea-soarelui, ale căror preţuri la kilogram sunt de peste două ori mai mari decât la celelalte culturi. „Deja au venit la contracte cu 50 de bani kilogramul de orz şi 60 de bani kilogramul de grâu. E nimic! Cei care fac producţii sub 4.000 de kilograme la hectar pot să-şi închidă porţile pentru că nu au cum să reziste pe piaţă. Am văzut în revistele de specialitate că preţul la rapiţă s-ar putea să fie între 1,7 şi 1,8 lei/kg, ceea ce ne bucură foarte mult. Vă daţi seama că la o producţie de 2,5 tone sunt 5.000 de lei. La grâu trebuie să obţii opt tone ca să ajungi la suma asta. Am cultivat 200 de hectare de rapiţă şi am toată speranţa să recuperez preţul de la grâu. Rapiţa este o cultură mai pretenţioasă, trebuie urmărită pe flux şi puţini au curajul să o pună. Şi floarea-soarelui a avut un preţ bun anul trecut, 1,4 lei/kg. Rapiţa şi floarea-soarelui vor fi cele mai profitabile culturi“, a mai spus Ion Dincă.
Campania de primăvară a demarat bine. Au fost semănate 30 de hectare de mazăre, 10 hectare de lucernă şi este pregătit terenul pentru cele 150 de hectare de floarea-soarelui şi 80 de hectare de porumb şi Ion Dincă speră ca anul acesta să obţină producţii cel puţin la fel de bune ca în 2016. Are însă şi regrete: faptul că pierdem cercetătorii în domeniu, dar şi din ce în ce mai multe terenuri. „Au venit multinaţionalele cu fel şi fel de soiuri care se pretează la solurile noastre pentru că institutelor de cercetări nu prea le-a mai dat nimeni atenţie şi e trist pentru că succesul României este obţinut prin agricultură şi prin producţiile care se fac. Partea dureroasă este că s-a vândut mult teren străinilor şi toată producţia care se face merge la ei, nu rămâne la noi“, a completat Ion Dincă.
