Persoanele care au hotărâri judecătorești de recuperare a taxei de timbru sau a taxei auto pot executa silit doar anumite conturi ale Fiscului. Administrația Județeană a Finanțelor Publice a invocat lipsa banilor în contul din care se restituie sumele. O casă de avocatură din Craiova arată că în termen de șase luni de la data la care se trimite somația de plată de către organul de executare, instituția publică (în cazul de față Fiscul) este obligată să aibă bani în cont pentru a onora plata către contribuabil. Pot fi executate silit oricare alte venituri ale instituțiilor publice, în afara celor exceptate de lege.
În Dolj există peste 500 de persoane fizice care au de recuperat de la Fisc timbrul de mediu pentru autovehicule sau taxa auto sub diversele sale forme. Peste 300 din acești doljeni au hotărâri ale instanțelor în favoarea lor, fapt ce face ca Fiscul să fie bun de plată. Numai că după abrogarea procedurilor administrative de restituire a timbrului de mediu prin Legea nr. 1/2017 prin care s-au anulat mai multe taxe în România, Fiscul motivează că nu mai are o procedură de restituire a taxelor încasate nelegal de stat sub forma timbrului de mediu sau a taxei auto și nici bani nu mai are în contul din care se restituiau sumele reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule, cont care era alimentat cu bani de la Administrația Fondului de Mediu, cea care beneficiase efectiv de taxa auto plătită de persoanele fizice și juridice.
Unele dintre persoanele care au hotărâri ale instanței în favoarea lor și au depus cereri legale la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj au încercat executarea silită a conturilor Fiscului județean. Unul dintre păgubiți spune că nu a putut executa silit conturile Fiscului: „Executorul judecătoresc mi-a spus că judecătorul nu a încuviințat executarea silită, pe motiv că nu pot fi executate conturile ANAF“, a spus cetățeanul, care s-a adresat GdS cu problema sa.
Ce fac acum cei peste 300 de doljeni care au câștigat în instanță dreptul de a-și recupera de la Fisc banii plătiți statului sub forma diverselor taxe auto, atunci când și-au achiziționat și înmatriculat autovehiculele? Cine le plătește drepturile bănești și cine poate să determine Fiscul să respecte anumite hotărâri ale instanțelor?
Anumite conturi ale instituțiilor publice, exceptate de la executare
Potrivit OG nr. 22/2002 (actualizată) privind executarea silită a instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, la orice instituție publică „Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă“, se arată la articolul 1, aliniatul (1).
Nu pot fi executate silit anumite conturi ale instituțiilor publice, fie că vorbim de ANAF, de Direcția de Impozite și Taxe de pe lângă primărie sau de alte instituții. Actul normativ respectiv spune ce sume ale instituțiilor nu pot fi executate silit, și anume: „(2) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate“.
Fiscul și orice altă instituție pot fi executate silit oricând
Potrivit Casei Civile de Avocați „Tumbăr, Cega & Popa“, „raportat la dispozițiile art. 3 din Ordonanță, potrivit cărora «În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie», executarea silită a creanțelor deținute împotriva instituțiilor publice sau a autorităților publice se face în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă“. Ce înseamnă acest lucru? Executorul va emite o somație de plată către instituția debitoare, iar dacă aceasta nu se conformează, atunci se trece la executarea silită efectivă a instituției, respectiv la blocarea conturilor sau la executarea imobilelor. Cum anumite conturi nu pot fi blocate la astfel de instituții publice, cum este Fiscul sau altele, atunci executorii vor face popriri pe alte venituri. „Pot fi executate silit alte conturi ale instituțiilor în care le intră alte venituri, pe care le realizează instituția respectivă. De exemplu, la Fisc pot fi executate silit veniturile ce provin din activitatea de eliberare de certificate fiscale. Aceeași procedură este valabilă la orice instituție publică debitoare“, a spus un avocat de la Casa Civilă de Avocați „Tumbăr, Cega & Popa“.
Ce se întâmplă dacă instituția motivează că nu are fonduri
În cazul Fiscului, AJFP Dolj a motivat că nu are bani în contul din care se restituia taxa de timbru, astfel că a făcut demersuri la București, la Administrația Fondului de Mediu. Avocații contactați de GdS susțin că, în condițiile în care instituția debitoare face dovada lipsei de fonduri, executorul sau instanța de executare poate acorda debitoarei un termen de plată, prevăzut la articolul 2 din OG nr. 22/2002. „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de șase luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului“, se arată în actul normativ amintit, la articolul doi. Dacă nici acest termen nu este respectat, atunci executarea silită va continua pe Codul de procedură civilă, cu popriri pe conturi, inclusiv pentru sumele viitoare. De asemenea, se poate eșalona la plată datoria instituției respective către contribuabil.
Ce fac cei fără hotărâri ale instanței
Potrivit Casei Civile de Avocați „Tumbăr, Cega & Popa“, altă situație este a celor care au achitat taxa specială, taxa pe poluare și taxa pe emisii poluante și nu au obținut o hotărâre judecătorească, până acum. Avocații spun că aceștia trebuie să declanșeze „o procedură judiciară sau să încerce o procedură administrativă ad-hoc, cu următoarea precizare: deși procedura administrativă de restituire, adoptată prin ordin comun, nu a fost abrogată, textul de lege din OUG nr. 9/2013 nu mai este în vigoare, ordonanța fiind abrogată integral prin Legea nr. 1/2017. Un argument suplimentar în sprijinul admisibilității unei proceduri administrative ad-hoc constă și în obligativitatea statului de a respecta hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv la nivel de autoritate administrativă“. În cazul de față, hotărârea CJUE spunea că sumele încasate necuvenit trebuie restituite pe loc de instituții către cetățenii îndreptățiți, și nu eșalonat pe cinci ani, cum încercase inițial statul să legifereze. Cei care au achitat timbrul de mediu, pe OUG nr. 9/2013 și nu au hotărâre a instanței pot să apeleze procedura judiciară sau procedura administrativă ad-hoc, spun avocații.
Cei care au obținut o hotărâre judecătorească anterior datei de 31 decembrie 2015 vor urma procedura prevăzută de OUG nr. 8/2014, cu mențiunea că nu li se poate impune o eșalonare pe cinci ani a restituirii, ci banii trebuie să li se dea toți odată. În cazul în care Fiscul refuză să le restituie oamenilor taxa, ei se pot adresa executorilor, urmând procedurile explicate mai sus.
