Statisticile BNR arată că depozitele la termen în lei și în valută au scăzut destul de mult anul acesta, până în luna martie, atât față de luna martie din 2016, cât și față de finalul anului trecut. Specialiștii exclud posibilitatea ca deponenții să își fi pierdut încrederea în bănci și de aceea să își fi retras banii. Dobânzile bancare total neatractive atât la depozitele în lei, cât și la cele în valută îi determină pe olteni să renunțe să economisească în acest mod clasic, ci să își cheltuiască banii în consum, în investiții pe piața de capital sau pe piața imobiliară.
Statisticile realizate lună de lună de Banca Națională a Românei (BNR) privind comportamentul populației și firmelor în profil teritorial arată o variație însemnată a depozitelor bancare în lei și valută (exprimate tot în moneda națională) constituite la nivelul fiecărui județ. GdS a analizat datele periodice publicate de BNR privind evoluția depozitelor bancare la termen constituite la nivelul fiecărui județ din regiune. S-a constatat că depozitele bancare au scăzut semnificativ în martie 2017, atât față de decembrie 2016, când acestea înregistraseră un vârf în fiecare județ, dar au scăzut considerabil și comparativ cu martie 2016.
Scăderile sunt semnificative atât la economiile la termen ținute de olteni și de firme în lei, la diverse bănci, dar și la depozitele în valută. La anumite județe se observă o diminuare a depozitelor în lei, față de luna precedentă și o creștere a depozitelor în valută, în aceeași lună, semn că unii dintre cei care economisesc ar putea să „parieze“ pe valută și să retragă banii din conturile în lei, pentru a-i plasa în valută, ca să câștige din diferența de curs valutar și din volatilitatea valutei față de leu, conform spuselor unor specialiști din piață.
În Dolj, depozitele în lei sunt de peste 2 miliarde de lei, dar în scădere
Doljenii au depozitat în bănci peste 2 miliarde de lei. Totuși, suma a fluctuat considerabil în intervalul unui an și este în scădere față de 2016. Potrivit datelor publicate de BNR, depozitele bancare la termen în lei ale populației și firmelor erau în martie 2017 de 2,197 de miliarde de lei, în scădere față de martie 2016, când fuseseră 2,241 miliarde de lei, dar și față de sfârșitul anului 2016, când în luna decembrie totalul depozitelor doljenilor în lei atinseseră 2,261 miliarde de lei. Scăderea depozitelor în lei la Dolj este cea mai mare din regiune, în sensul că s-au retras bani din depozitele în lei cu 64 de milioane de lei, din decembrie 2016 și până în martie 2017.
Fluctuații s-au înregistrat și la depozitele în valută ale populației și firmelor doljene, exprimate în lei, pentru a fi ușor de făcut comparația. Dacă în martie 2016 erau depozitați în valută 905 milioane de lei, în decembrie au urcat considerabil la 920 de milioane de lei, iar în martie 2017 au scăzut la 912 milioane de lei. Și la acest nivel, depozitele în valută se situează peste cele de anul trecut, în aceeași lună. Un bancher spunea luna trecută, pentru GdS, că este posibil ca depozitele să fi migrat din lei în valută, din cauza dobânzilor foarte mici care se plătesc de către bănci, indiferent de moneda în care păstrezi economiile, însă cei care au mizat pe euro sau pe dolar au avut de câștigat din diferența de curs valutar, ca urmare a devalorizării leului în raport cu acele valute.
Și gorjenii au mai puțini bani economisiți
În Gorj, depozitele în lei erau de 898 de milioane de lei în martie 2016, au urcat foarte mult în decembrie la 911 milioane de lei, după care o parte din banii depozitați de gorjeni în moneda națională s-au „evaporat“ din conturi, deci și din statistici. Potrivit BNR, în martie 2017 depozitele la termen ale gorjenilor, exprimate în lei, scăzuseră la 879 de milioane de lei, mai puțin decât în martie 2016. Același trend se observă și la valută. De la 203 milioane de lei depozitați în bănci în martie anul trecut, firmele și populația din Gorj mai aveau în conturi 199 de milioane de lei (în decembrie avuseseră depozite la termen în valută de 202 milioane de lei).
În Mehedinți, cele mai mici depozite din regiune
De la 502 milioane de lei ținuți în bănci în martie 2016, depozitele celor din Mehedinți au scăzut la 488 de milioane de lei în decembrie. Mehedințenii mai aveau în martie 2017 sub forma depozitelor la termen în lei doar 484 de milioane de lei. Depozitele în valută au crescut, în schimb, de la 216 milioane de lei în martie anul trecut, la 221 de milioane de lei în martie anul acesta, după ce în decembrie crescuseră la 218 milioane de lei. BNR nu are statistici care să arate dacă sunt aceleași persoane care și-au diminuat depozitele în lei și le-au crescut pe cele în valută sau proprietarii banilor sunt diferiți unii de alții.
Oltenii au depozite bancare în regres
În județul Olt, populația și firmele totalizau 864 de milioane de lei sub forma depozitelor bancare la termen la finele lunii martie 2016. Respectivele economii au scăzut la 853 de milioane de lei în decembrie, pentru a scădea și mai mult în martie 2017, la numai 843 de milioane de lei. În valută, oltenii aveau depozitați în bănci 254 de milioane de lei în luna martie a anului trecut, apoi s-au diminuat la 251 de milioane de lei, urmând ca în martie 2017 să se observe încă o scădere a sumelor în valută depozitate la termen în bănci, la 249 de milioane de lei, potrivit datelor de la BNR.
Vâlcenii, singurii din regiune în care au crescut depozitele în lei
Locuitorii din Vâlcea aveau în depozite 1,144 miliarde de lei în martie 2016, potrivit datelor de la BNR, iar în martie 2017 ajunseseră la 1,160 miliarde de lei, după ce au avut un vârf de 1,177 miliarde de lei în decembrie. Deci tot este o scădere față de sfârșitul anului, însă depozitele au crescut anul acesta față de martie 2016.
Cum motivează specialiștii ieșirea banilor din bănci
Profesorul universitar Cristi Spulbăr, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, a precizat, pentru GdS, că se exclude din start o lipsă de încredere a populației în sistemul bancar, ci scăderile însemnate de depozite au alte motive. „Poate să fie vorba despre o reorientare a investițiilor către piața de capital, în special către acțiuni, chiar pe piața SPOT, către fonduri de investiții, către obligațiuni și chiar către titluri de stat. Sunt mai multe cauze care explică acest comportament al celor care economisesc să se fi schimbat, pe fondul dobânzilor scăzute practicate în sistemul bancar. O parte din bani este posibil să se fi dus chiar în consum, după cum ați observat de la Institutul de Statistică zilele trecute, chiar consumul a condus la creșterea economică anunțată. Este posibil să se fi făcut investiții și pe piața imobiliară, în contextul creșterii prețurilor cu 3-5%“, a declarat Cristi Spulbăr. El a mai arătat că, de regulă, în prima parte a anului mai scad depozitele bancare datorită faptului că aceia care economisesc investesc în acțiuni, pe piața de capital, pentru a deține astfel de titluri de valoare la datele de referință stabilite de adunările generale ale acționarilor, ca să încaseze și acești mici acționari dividende de la companiile la care cumpără participațiuni.
Profesorul universitar citat a mai menționat că, oarecum, se observă o schimbare a comportamentului celor care economisesc, ca urmare a oportunităților investiționale, și nu este vorba nicidecum despre pierderea încrederii în sistemul bancar: „Exclud situația în care populația să își fi pierdut încrederea în sistemul bancar din România. Această reducere a depozitelor vine în contextul scăderii dobânzilor, dar și existenței altor oportunități investiționale. Există multe bănci care își orientează clienții către fondurile de investiții, precizându-le clienților că există și riscuri mai mari, dar și randamente mai mari la asemenea tipuri de investiții“.
Totuși, în bănci se economisesc miliarde de lei din Oltenia
În România, depozitele bancare sunt garantate de stat în limita a 100.000 de euro pe fiecare depozit bancar. În lipsa curajului de a risca alte investiții care să aducă dobânzi sau randamente mai mari, majoritatea populației economisește tot sub forma depozitelor bancare, aceasta fiind cea mai sigură modalitate, chiar dacă dobânzile practicate de bănci sunt la un minim istoric.
