Alternativa la depozitele bancare clasice care aduc dobânzi destul de mici de sub 1% pe an ar putea fi investițiile pe piața de capital, în acțiuni și obligațiuni, în titluri de stat, unde randamentele sunt mult mai mari sau în fonduri mutuale, precum și investițiile pe piața imobiliară. Toate aceste tipuri de investiții au riscuri mai mari decât plasarea banilor în depozite bancare. Specialiștii recomandă prudență în luarea deciziilor investiționale. Detalii în articol.
Pe primul trimestru al anului 2017, economiile populației Doljului ținute în bănci sub forma depozitelor la termen au scăzut cu 64 de milioane de lei, față de sfârșitul anului trecut și au fost în scădere inclusiv față de sfârșitul primului trimestru din 2016. Situația ar putea fi conjuncturală sau este posibil ca populația să fi decis să investească banii în altceva, din cauza dobânzilor foarte mici la depozitele bancare (sub 1%) și a impozitării câștigurilor. „Poate că deponenții s-au orientat către alte zone. Poate că s-au orientat către piața de capital sau spre investițiile imobiliare. După cum știți, randamentele, dobânzile bancare la depozite, atât în lei, cât și în valută sunt foarte mici și poate că deponenții și-au făcut calculul cât au câștigat în 2016, pentru că din dobânda de 1,5%, de exemplu, mai dai deoparte impozitul de 16%, iar din 2017 se calculează și acel CASS (contribuția la Sănătate – n.r.) de 5,5% și poate că unora nu le-a mai rămas mai nimic“, a spus profesorul universitar Cristi Spulbăr, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), prezent la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV. De asemenea, o parte a sumelor retrase din lei este posibil să fi fost convertite în valută, ca urmare a creșterilor cursului leu/euro sau leu/dolar.
Titlurile de stat atrag ca un magnet
Statul își finanțează deficitele cu împrumuturi de la bănci și de la populație. Statul se împrumută de la populație sub forma emisiunii de titluri de stat și oferă randamente mai mari decât băncile.
La o singură emisiune pe primul trimestru din 2017, Ministerul Finanțelor a anunțat atragerea a 11-12 miliarde de lei din titluri de stat (certificate de trezorerie de tip benchmark) adresate doar băncilor. Randamentele la ultima emisiune de titluri de stat cu discount (de tip benchmark) au fost făcute pentru bănci, care au licitat să împrumute statul. Rata cuponului (randamentul) oferit de Ministerul Finanțelor celor care au împrumutat statul a fost, luna aceasta, cuprinsă între 3,25% pe an și 5,95% pe an, direct proporțional cu perioada de răscumpărare.
Titlurile de stat adresate populației sunt emise mai rar și poartă tot randamente mult mai mari decât plasarea banilor în bănci. Anul trecut a avut loc o emisiune de titluri de stat și pentru populație, iar statul, prin Ministerul Finanțelor, a promis un randament de peste 2% celor care au subscris. Era în discuție o nouă emisiune de titluri pentru 2017, dar nu se știe când va avea loc. „Titlurile de stat pot fi atractive nu doar pentru randamentele mari pe care le aduc deținătorilor, ci și prin faptul că nu sunt purtătoare de impozit“, a explicat Cristi Spulbăr, la emisiunea „Economia Sudului“.
Investiții în fonduri, în acțiuni și obligațiuni
Există și alte forme de investire, dar riscurile pe care și le asumă investitorul sunt din ce în ce mai mari. „Fondurile de investiții au randamente de două, trei, chiar de patru ori mai mari decât depozitele. Problema se pune, însă, la lichiditate. Depozitele bancare sunt lichide. Au termene de o lună, două, trei, un an. Oricine deține depozite se poate duce mâine la bancă și își ridică banii. Pe când la fondurile de investiții, dacă îți retragi banii înainte de 2, 3, 5 ani vorbim de o comisionare sporită, care uneori ajunge la 5-7% din sumele investite și nu numai că nu câștigi nimic, ba dimpotrivă, mai și pierzi“, a explicat profesorul Cristi Spulbăr, recomandând prudență în investirea banilor în diverse fonduri de investiții. Profesorul universitar consideră că aceia care au economii ar trebui să păstreze o parte din bani sub forma depozitelor bancare în lei, în valută, iar dacă decid să investească în alte instrumente financiare, atunci cealaltă parte a propriilor economii de care titularul nu are nevoie timp de doi – trei ani să fie investită pe piața de capital sau pe piața fondurilor de investiții.
Investiția în acțiuni, pe piața de capital, trebuie făcută tot în cunoștință de cauză. Persoanele interesate care nu au mai investit până acum în acțiuni trebuie să fie bine informate și să apeleze la un broker, adică la o societate specializată pe intermedieri financiare. „În cazul investițiilor în acțiuni ne dorim să cumpărăm ieftin astăzi și să vindem scump în viitor, dar și să câștigăm din dividende, fiindcă poate fi singura formă de câștig a acțiunii“, a explicat Cristi Spulbăr.
De asemenea, specialistul respectiv a mai precizat că există câteva companii locale, în special din sfera producției, care ar putea să se finanțeze pe Bursa de Valori București și să atragă astfel de capitaluri din listarea pe piața de capital, ca o alternativă la împrumuturile bancare clasice.
Investițiile în imobiliare sunt altă opțiune
După ce câțiva ani la rând piața imobiliară a cunoscut o stagnare și o descreștere a prețurilor, către finalul lui 2016 și în prima parte din 2017 prețurile au început să urce, mai mult în zona apartamentelor, a locuințelor, în general, și mai puțin în zona terenurilor. „Probabil că o parte din sumele retrase din bănci au fost investite în zona imobiliară. La nivelul tranzacțiilor imobiliare, avem o creștere undeva între 3-5% la nivel de țară, diferită pe zone și pe județe. Nu am auzit să existe în această zonă proiecte imobiliare duse la bun sfârșit care să nu își fi găsit cumpărători în ultima perioadă“, a explicat Cristi Spulbăr. Acesta a conchis că orice decizie de investire ar lua persoanele care au economii, cel mai important aspect este acela ca ei să fie foarte prudenți, să știe bine riscurile la care se expun.
