Paradoxal, numărul creditelor contractate de populația și de firmele din două județe ale Olteniei a crescut anul acesta, față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în restul regiunii, creditarea s-a restrâns semnificativ. În plus, datele de la BNR arată o scădere semnificativă a restanțelor la credite, ceea ce ar însemna, la prima vedere, că oltenii și-au achitat masiv împrumuturile restante, în timp scurt. În realitate, băncile și-au vândut portofoliile de credite neperformante firmelor de recuperare de creanțe, pentru a-și curăța bilanțurile. Iată o analiză detaliată a pieței creditelor, realizată de GdS.
În statisticile realizate de Banca Națională a României (BNR) privind comportamentul bancar al populației și firmelor în profil teritorial s-a observat că la capitolul depozite bancare, în toate județele Olteniei au fost scăderi semnificative ale sumelor economisite în conturi. Situația este diferită când vine vorba despre creditele bancare contractate de populație și de firme în interval de un an, oltenii având comportamente diferite de la un județ la altul.
Doljenii s-au împrumutat cu 376 de milioane de lei mai mult decât anul trecut
În martie 2017, totalul creditelor bancare acordate în Dolj era de 4,061 miliarde de lei, în creștere cu 376 de milioane de lei față de aceeași perioadă din 2016, când totalul creditelor era de 3,685 miliarde de lei. La o perioadă intermediară analizată de GdS, adică în decembrie 2016, volumul total al creditelor acordate în Dolj depășise 4,034 miliarde de lei, iar din decembrie până la sfârșitul lui martie au urcat la 4,061 miliarde de lei. De unde vine acest „apetit“ al doljenilor pentru credite? Explicația specialiștilor ar fi aceea că s-au acordat mai multe credite pe programul „Prima Casă“ în ultima perioadă analizată. De teama că se vor termina banii pe acel program, cei care doreau să își cumpere o locuință s-au grăbit să mai prindă fonduri prin „Prima Casă“, a spus reprezentantul unei bănci din Craiova. În plus, și companiile s-au împrumutat mai mult în bănci pentru a face investiții (unele pe fonduri europene) sau pentru a plăti facturile scadente la firmele partenere. Unele firme au fost nevoite să ia credite bancare pentru a-și achita furnizorii, în condițiile în care nu și-au încasat la timp de la stat subvențiile din bani europeni, prin intermediul APIA. La creditele în valută se observă o diminuare a totalului din piață în martie 2017, când se situau la 1,840 miliarde de lei, față de martie 2016, când fuseseră credite totale în valută de 2,096 miliarde de lei. Explicațiile sunt de mai multe feluri: este posibil ca unii doljeni să fi finalizat creditele în valută în acest interval, iar unii împrumutați să își fi convertit creditele din valută în lei, în special pe cele în franci elvețieni, precum și împrumuturile în alte valute sau ambele variante sunt posibile.
Creșteri de credite și în Olt
După ce se finalizează la termen anumite contracte de credit și după ce se adaugă cele noi încheiate, BNR trage linie și face calculele. Astfel că, potrivit datelor de la BNR, creditele în lei acordate în județul Olt au fost în creștere cu 124 de milioane de lei, de la 1,093 miliarde de lei în martie 2016, la 1,217 miliarde de lei, în martie 2017. Oltenii și-au menținut tendința de a se împrumuta și către finalul anului, creditele totale fiind atunci de 1,189 miliarde de lei, în creștere față de începutul intervalului.
În restul județelor Olteniei, comportamentul populației și al firmelor a fost diferit față de cel al celor din primele două județe enumerate. Analizând datele publicate de BNR se observă că în Gorj, Mehedinți și Vâlcea volumul total al împrumuturilor în lei a scăzut în martie 2017, atât față de martie 2016, cât și față de decembrie.
Și creditele în valută au scăzut în intervalul analizat, dar la toate județele Olteniei. Cel mai probabil, o parte a volumului de credite în valută a scăzut ca urmare a convertirii în lei a unei părți a împrumuturilor din diverse valute. O scădere semnificativă a volumului total de credite în valută se observă la județul Vâlcea. În interval de doar un an, volumul acestor genuri de credite este de 211 milioane de lei. În martie 2016, creditele în valută din Vâlcea totalizau 807 milioane de lei, iar în martie 2017, vâlcenii mai aveau contracte de credit curente de 596 de milioane de lei.
Banca nu vă mai sună, recuperatorii vă bat la ușă
Restanțele la creditele bancare au scăzut, aproape spectaculos, în fiecare județ al Olteniei, chiar și de la o lună la alta, în ultimul an analizat. Din datele publicate de BNR se observă că a scăzut valoarea creditelor neperformante atât la creditele în lei, cât și la creditele în valută în martie 2017, față de martie 2016, dar au scăzut și față de o dată intermediară a perioadei analizate, adică față de decembrie 2016. La prima vedere pare că locuitorii Olteniei și-ar fi achitat o parte semnificativă a creditelor neperformante, într-un timp foarte scurt. De fapt, băncile mari și-au externalizat portofoliul de credite neperformante către diverse firme de recuperare de creanțe, tranzacții care s-au încheiat chiar și la 10% din valoarea creanțelor. Băncile au procedat în această manieră pentru a-și „curăța“ bilanțurile, adică pentru ca acele credite neachitate la termen de debitori să nu mai figureze în evidențele contabile ale băncilor. Concret, chiar dacă băncile au vândut creditele neperformante la 10% din valoarea lor reală, firmele de recuperare vor încerca să încaseze de la debitori sumele la valoarea lor reală, respectiv creditul care a mai rămas de plată către bancă ar urma să fie încasat de firma de recuperare și nu de unitatea care v-a acordat creditul.
