Există mai multe categorii de persoane care nu se supun legii pensiilor, ci se pensionează în baza unor legi speciale. Aceste categorii de angajați la stat ies la pensie la o vârstă mult mai mică decât cei din mediul privat, iar la calculul pensiei nu contează contributivitatea acestora de-a lungul timpului, ci li se ia în calcul 80% din ultimele venituri salariale brute. Metoda de calcul a indemnizației de vârstă (pensie specială) pentru parlamentari și a pensiei pentru magistrați face ca aceștia să încaseze cele mai mari pensii din România. Iată cum se calculează fiecare pensie specială.
Un angajat din mediul privat trebuie să muncească 35 de ani cel puțin ca să beneficieze de stagiul de cotizare complet pentru a se putea pensiona. Ca să iasă la pensie la limită de vârstă, bărbații care lucrează în mediul privat trebuie să împlinească 65 de ani, iar femeile 62 de ani și câteva luni, însă crește gradual și vârsta de pensionare a femeilor tot până la 65 de ani.
În același timp, există mai multe categorii de funcționari ai statului care pot să iasă la pensie la vârste mult mai mici decât cei din mediul privat și ale căror pensii se calculează în mod diferit față de pensiile din sistemul public de pensii. Aceștia sunt beneficiarii unor pensii de serviciu sau pensii speciale, unde contează foarte mult veniturile brute avute în ultima perioadă de activitate, dar în unele cazuri se adaugă și sporurile încasate de respectivii angajați la stat, astfel încât pensiile unora dintre ei ajung la sume fantastice, comparativ cu muncitorul de rând sau cu intelectualul care lucrează la privat. O persoană din mediul privat trebuie să fi avut mulți ani la rând un salariu de peste 1.500 – 2.000 de lei, astfel încât la vârsta standard de pensionare să îi rezulte o pensie de valoarea unui punct. În 2017, punctul de pensie este de 917,5 lei, iar de la 1 iulie ajunge la 1.000 de lei.
Magistrații – cele mai mari pensii
Un articol publicat în 2016 de cei de la Hotnews, citând date de la Ministerul Justiției, arăta că în Româna existau anul trecut 60 de pensionari care aveau pensii de peste 100.000 de lei fiecare (un miliard de lei vechi), toți fiind foști magistrați.
Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modul de calcul al pensiei acestor categorii de persoane este diferit de al celor din mediul privat, în sensul că pensia se calculează în funcție de indemnizația brută din ultima lună de activitate, plus sporurile aferente. Deoarece au statut special, „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“, se arată în legea amintită. Magistrații pot să aibă pensii și mai mari, dacă rămân mai mult timp la muncă. Pentru fiecare an care depășește vechimea de minimum 25 de ani în magistratură, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul. De exemplu, dacă un judecător are o indemnizație de încadrare brută de 16.000 de lei, la care se adaugă sporuri de 4.000 de lei, atunci pensia lui de serviciu va fi de 16.000 de lei, calculată conform prevederii din lege. Având în vedere că unii judecători ies la 60 de ani la pensie, potrivit legii, ei pot beneficia mulți ani de pensiile „speciale“ de serviciu, calculate în funcție de ultimul venit realizat. Salariile variază de la o instanță la alta, în sistem existând astfel de drepturi bănești și mai mici, dar și mai mari față de exemplul analizat de GdS.
Pensiile magistraților se actualizează permanent
Ca și cum nu era de ajuns acest sistem preferențial de calcul, „pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanţei sau Parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată“, se arată în lege. În același timp, partea din pensia de serviciu a magistraților care depășește nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2015, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul Parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Salariile acestora sunt mai mici decât cele ale magistraților, iar după noua lege a salarizării unitare, salariile unora dintre ei scad și mai mult.
Condiții speciale de pensionare pentru militari, polițiști și funcționari cu statut special
Alte categorii socio-profesionale au condiții diferite total de „muritorii“ care lucrează în domeniu privat. Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special (cei care lucrează în penitenciare) pot ieși la pensie după 25 de ani de vechime în funcțiile respective. Cu alte cuvinte, aceste categorii pot ieși la pensie la 48-50 de ani, iar cuantumul pensiei poate fi unul semnificativ. Fiind persoane tinere, de regulă care au avut și activitate sportivă, aceștia pot fi longevivi, ceea ce înseamnă că încasează ani buni astfel de pensii de serviciu generoase. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prevede, la articolul 28 că „baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate“. Sumele se pot actualiza la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor. La media astfel obținută se adaugă un spor de până la 15%, în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, se mai arată în legea amintită. La articolul 29 din Legea nr. 223/2015 se prevede că pensia militarilor, polițiștilor și funcționarilor cu statut special se calculează în cuantum de 80% din media veniturilor brute încasate de ei în șase luni consecutive, la alegere, din ultimii cinci ani de activitate, cu sporul menționat mai sus.
Concret, un polițist sau un militar care a avut un salariu brut de 4.000 de lei timp de șase luni consecutive din ultimii cinci ani, cu sporul maxim de 15%, de exemplu, va ieși la pensie după 25 de ani de vechime, cu o sumă de 3.680 de lei pe lună. Pensia unui singur astfel de pensionat este cât pensiile din sistemul public ale patru persoane care au lucrat în mediul privat.
Pensii și pentru soțul sau soția funcționarului sau militarului
Pentru soțul sau soția unui militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat sau aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soțul trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii cinci ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare vor beneficia de pensie din partea statului. Potrivit legii amintite, în cazul soțului sau soției care l-au urmat pe funcționar se utilizează ca baza de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în șase luni consecutive, la alegere, din ultimii cinci ani de activitate anteriori plecării în misiune.
În ediţiile viitoare al ziarului veți afla cum se calculează pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, dar mai ales ale parlamentarilor. În aceste ultime cazuri, modul de calcul al indemnizațiilor (pensiilor speciale) întrece orice imaginație și nu are nici o legătură cu contributivitatea la sistemul de pensii clasic, la care participă orice român din mediul privat, din salariul lui și din veniturile companiei.
GdS vă va prezenta exemple de calcul ce ilustrează cum ajung pensiile speciale ale senatorilor și deputaților la sume formate din cinci cifre.
