În analiza GdS arătăm cum s-a ajuns în România ca pentru un singur angajat cu o oră sau două pe zi să se achite la stat de către angajatori contribuții cât pentru patru salariați plătiți cu salariul minim. În plus, angajatorii se transformă în „colecționari“ de hârtii, din cauză că, până se va prevede altfel printr-un ordin al ministrului finanțelor, firmele cu angajați cu normă întreagă trebuie să ceară lună de lună adeverințe de la angajații part-time, pentru a le vedea veniturile de la alte firme. Dacă veniturile cumulate depășesc salariul minim pe economie, atunci angajatorii nu mai achită la stat de patru ori mai mult decât plătesc acum.
Angajatorii care au salariați cu jumătate de normă sau cu 1, 2, 3 ore pe zi vor plăti la stat mult mai mulți bani sub forma contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la Pensii (CAS) începând de luna viitoare, pentru veniturile aferente lunii august. Cât de oportună era o astfel de prevedere legală, cum sunt afectate firmele private corecte de această situație și cine este unicul beneficiar al sumelor mari plătite de firme de acum încolo pentru angajații part-time veți afla în cele ce urmează. Specialiștii de la firma de audit și consultanță fiscală Professional Consulting au precizat, la solicitarea GdS: „În opinia noastră, singurul scop al ordonanței este combaterea «muncii la gri», acele situații în care angajatorii, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial, deși activitatea desfășurată de angajat presupune un program normal de muncă. Însă considerăm că mijlocul ales prin OG nr. 4/2017 nu este potrivit, fiind doar reflectarea incapacității instituționale a organelor abilitate de a lua măsuri împotriva persoanelor care încalcă legea. Se ajunge în situația în care vor fi «penalizați» și angajatori onești, care încheie contracte part-time cu bună credință, în condiții corecte. Or, o măsură care afectează și «nevinovați» se va dovedi în final că va avea efecte adverse“, au precizat specialiștii de la Professional Consulting.
Ce categorii sunt scutite de plata contribuțiilor „umflate“ la stat
La 1 august a intrat în vigoare OG nr. 4/2017 care reglementează modalitatea prin care statul va încasa mai mulți bani decât până acum de la angajatorii care au lucrători cu timp parțial de lucru. Potrivit ordonanței, sunt exceptați de la plata contribuțiilor „umflate“ angajatorii care au următoarele categorii de angajați: „a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare; b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani; c) sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de opt ore pe zi; d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii“.
Angajatorii trebuie să le ceară angajaților adeverințe
De asemenea, mai sunt exceptate de la suprataxarea pe contribuții acei angajatori ai căror angajați part-time „realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară“. În această situație, ordonanța prevede că procedura de aplicare se va stabili prin ordin al ministrului finanțelor publice.
În situația în care o firmă are angajați part-time, care au două sau mai multe contracte de muncă, atunci angajatorul trebuie să le solicite angajaților adeverințe de la ceilalți angajatori, pentru a vedea dacă veniturile cumulate ale respectivului angajat depășesc sau nu salariul minim pe economie. Dacă depășesc salariul minim, atunci angajatorul nu mai este obligat să achite la stat pentru angajatul part-time contribuții la nivelul salariului minim, ci le achită la nivelul care rezultă din salariul evidențiat în contractul individual de muncă.
La cum este formulată acum OG nr.4/2017 rezultă că angajatorii care au angajați part-time trebuie să le solicite salariaților lună de lună adeverințe de la ceilalți angajatori. Situația a fost confirmată de directorul economic al unei firme din Craiova. „O firmă care are mai mulți angajați cu timp parțial de lucru trebuie să stea lună de lună să le ceară adeverințe de la ceilalți angajatori, ca să aibă evidența salariului total pe care îl încasează fiecare angajat. Vă dați seama ce bulibășeală va ieși? Trebuie ca acest aspect să se clarifice prin ordinul ministrului finanțelor. Apoi, dacă angajatul are mai multe contracte de muncă part-time și nu depășește salariul minim, atunci toți angajatorii care îl au pe acel om ca angajat plătesc pentru el la stat contribuții la nivelul salariului minim. Este o aberație!“, a spus directoarea economică a unei firme private din Craiova.
Specialiștii în consul-tanță de la Professional Consulting apreciază că procedura de aplicare a OG nr.4/2017 „ar trebui să fie o procedură care să presupună o minimă afectare a activității contribuabililor, să nu se transforme într-o povară administrativă“.
Cum sunt jecmăniți de stat angajatorii cinstiți
GdS a făcut un calcul al contribuțiilor pe care le achită în prezent o firmă la stat pentru un angajat cu două ore pe zi, care are un salariu brut de 363 de lei pe lună. La ora actuală, contribuțiile plătite de angajator la CAS și CASS totalizează 76 de lei pe lună, iar de luna viitoare, pentru același angajat care lucrează două ore pe zi, angajatorul plătește 304 lei pe lună, sub forma contribuțiilor la Sănătate și Pensii achitate la nivelul salariului minim pe economie, fără ca angajatul să beneficieze în vreun fel de pe urma acestor contribuții pe care le achită în plus angajatorii. Deci pentru același angajat, firma privată plătește de patru ori mai mult la stat.
O firmă din Craiova are 35 de angajați cu contracte de două ore pe zi. Veniturile lor totale lunare nu ajung la salariul minim pe economie, deci angajatorii datorează contribuții mai mari pentru cei 35 de angajați. Într-o lună normală, firma craioveană achită la Fisc 2.660 de lei pe lună sub forma contribuțiilor angajatorului la CAS și CASS. Din septembrie, aceeași firmă va plăti la stat pentru aceiași 35 de oameni, care lucrează tot două ore pe zi, fix 10.640 de lei pe lună, în plus cu 7.980 de lei față de cât achită societatea la stat la ora actuală. Precizăm că partea de contribuție plătită de angajator la stat se face venit la bugetul consolidat al statului și nu va conta pentru salariat ca și contributivitate nici în momentul în care iese la pensie.
Firmele vor plăti la stat pentru un salariat cât pentru patru sau opt angajați
Dacă respectivul salariat, dat ca exemplu aici, are patru contracte de muncă part-time și venitul său brut nu totalizează 1.450 de lei pe lună, adică salariul minim pe economie, atunci fiecare angajator îi va achita la stat contribuțiile la CAS și CASS – partea angajatorului – la nivelul salariului minim. Concret, pentru un singur om care lucrează una sau două ore pe zi, cele patru firme angajatoare vor plăti la stat contribuții cât pentru patru angajați plătiți cu salariul minim, respectiv cât pentru opt angajați care au contract pe una-două ore pe zi. Mergând cu analiza mai departe constatăm, cu alte cuvinte, că statul va încasa din septembrie, pentru un singur om, contribuții de la angajatori cât încasează acum pentru opt astfel de salariați cu timp parțial de lucru evidențiat în acte.
Fiind achitată la nivelul salariului minim doar partea de contribuție a angajatorului la CASS și CAS, angajatul nu beneficiază de nici un avantaj de pe urma faptului că firmele la care lucrează plătesc mai mulți bani la stat. Angajatul nu are stagiu complet de cotizare (de opt ore pe zi) la pensii, de exemplu, pentru că nu se achită la nivelul salariului minim pe economie și contribuția angajatului, ci aceasta se va plăti tot la nivel de o oră sau două ore pe zi sau câte ore are în contract angajatul.
Singurul avantajat de această ordonanță este statul, care încasează de la firmele corecte mult mai mulți bani decât s-ar cuveni, cel mai probabil pentru a se acoperi deficitele bugetare existente anul acesta.
La ora actuală, în Dolj există 32.000 de contracte de muncă part-time, dintr-un total de 171.126 de contracte de muncă active la nivelul județului, potrivit datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj. Nu se știe câți dintre cei care au mai multe contracte de muncă part-time mai dețin și alte contracte cu opt ore sau câți depășesc lunar, per total, venitul aferent salariului minim pe economie.
