2.9 C
Craiova
joi, 26 decembrie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriSistemul Split TVA, o harababură fiscală

Sistemul Split TVA, o harababură fiscală

Guvernul propune încă o măsură care încurcă activitatea firmelor. Cum s-a mai întâmplat în ultima perioadă, dacă se adoptă măsura fiscală legată de splitarea, de separarea plății TVA în conturi distincte, atunci și de data aceasta ar putea fi blocată tocmai activitatea firmelor corecte, care își plătesc la termen și integral TVA datorat statului.

Un proiect de act normativ prevede ca, de anul viitor, toate firmele plătitoare de TVA din România să efectueze separat operațiunile ce presupun încasarea și plata taxei pe valoarea adăugată. Guvernanții vor ca firmele să își deschidă conturi separate de TVA la Trezoreria statului, în care să vireze TVA încasată de la clienți și din care să facă plata către furnizori, respectiv plata taxei pe valoarea adăugată către stat.
Contul respectiv se va numi „Split VAT“, conform actualei propuneri de act normativ. Guvernul intenționează, prin această măsură fiscală fără precedent, să diminueze evaziunea fiscală și să crească colectarea de TVA la buget, care momentan se face în proporție de circa 75% din totalul taxei pe valoarea adăugată care ar trebui să ajungă la buget. Concret, prin această măsură forțată, statul își arată neputința de a încasa TVA și modifică legislația fiscală, impunându-le și firmelor corecte, care până acum s-au dovedit bune plătitoare de TVA, obligația unei birocrații excesive, cu efecte asupra activității curente, după cum au explicat analiștii de specialitate. Explicația statului pentru această măsură fiscală a fost aceea că „TVA este a statului“, că firmele nu au dreptul să se folosească de acești bani pentru plata furnizorilor sau a salariilor și că firmele corecte ar fi concurate de cele care plătesc cu întârziere TVA la stat sau nu plătesc deloc. „De asemenea, în expunerea de motive la proiectul de act normativ guvernul spune că România are un gol, un GAP recunoscut prin cifre destul de clare, deși eu am îndoieli asupra acestor cifre, de 40%. Adică România încasează 11 miliarde de euro anual, în loc să încaseze 18 miliarde de euro. Din acest gol de încasări de șapte miliarde de euro, jumătate, adică 3,5 miliarde, ar reprezenta neîncasarea de TVA, iar restul de 3,5 miliarde provin dintr-o evaziune fiscală gândită, ticluită, pusă la cale de oameni specializați în așa ceva“, a explicat directorul firmei de audit și consultanță Professional Consulting, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV.
Firmele ar avea activitatea blocată, din cauza sumelor blocate în contul Split VAT

Problema este că firmele trebuie să indisponibilizeze acele sume din TVA o perioadă de timp, să le blocheze în acel cont separat care trebuie deschis la Trezorerie sau la o bancă și care va fi folosit doar pentru plata respectivei taxe, fapt ce, în opinia analiștilor și a oamenilor de afaceri, ar bloca activitatea curentă a multor societăți plătitoare de TVA.
Iată un calcul comparativ realizat de Professional Consulting, care arată cum vor trebui să procedeze de anul viitor sau de la 1 octombrie firmele care optează de pe acum pentru această formă de plată a TVA. Dacă o firmă cumpăra o marfă cu 100 de lei, atunci îi plătește furnizorului 84 de lei, iar 16 lei se virează în contul de TVA deschis la bancă sau la Trezorerie. Dacă firma vinde marfa cu 200 de lei, de exemplu, atunci încasează 168 de lei în contul curent, iar 32 de lei îi depune în contul de TVA. Diferența de TVA încasat și plătit este reprezentată de TVA de plată la stat, în exemplul de față fiind de 16 lei. Noutatea constă în faptul că banii virați în conturile speciale de TVA se blochează în aceste conturi“, a mai explicat specialistul în fiscalitate amintit, la emisiunea „Economia Sudului“. Deci firma face mai multe operațiuni și indisponibilizează în contul de TVA banii destinați plății acestei taxe.
Dacă încasezi banii din vânzarea mărfii în numerar, atunci firma este obligată ca în termen de șapte zile să depună banii reprezentând TVA în contul special deschis pentru astfel de operațiuni.

Trezoreria ar putea fi depășită de situație

În cazul în care TVA deductibil este mai mare ca TVA colectat de firmă, atunci societatea va fi nevoită să ceară acceptul statului ca să efectueze tranzacția și să folosească banii, adică să solicite în scris acceptul administrației județene a finanțelor publice din subordinea ANAF. Societatea solicită acordul ANAF aproape la fel ca pentru o rambursare de TVA. Deosebirea este aceea că Fiscul trebuie să rezolve rapid problema, pentru a nu bloca activitatea firmelor. Actuala propunere a guvernului este aceea de a răspunde în termen de trei zile la solicitările firmelor de deblocare a TVA din contul special pentru această taxă. Cât de realistă este această situație?
„Deschiderea de conturi la Trezorerie este gratuită, dar la bănci nu. Mă îndoiesc de faptul că o trezorerie locală, care abia gestionează câteva mii de conturi, va putea să gestioneze, cu actualul sistem informatic, câteva zeci de mii de conturi. În plus, termenul de trei zile dat de Fisc nu este realist nicidecum. Fiscului îi va fi imposibil să gestioneze mii de cereri de tranzacții în doar trei zile cu cei câțiva oameni pe care îi are disponibili Trezoreria, de la serviciul respectiv. Eu nu cred că se va putea derula normal o astfel de operațiune. Și așa, astăzi există blocaje la nivelul cererilor de rambursare a TVA-ului“.

Cine câștigă și cine pierde dacă se adoptă această măsură

Radu Buziernescu susține că statul și băncile câștigă din splitarea TVA, dacă măsura se adoptă în forma actuală propusă de guvern, iar firmele private, care erau oricum corecte, sunt singurele perdante. Ceea ce statul scapă din vedere este faptul că TVA-ul care circulă „la negru“ în economia subterană și care nu este evidențiat în acte nu va fi scos la iveală prin acest sistem Split TVA (sau Split VAT). „Părerea mea este că această măsură birocratică nu va reduce evaziunea fiscală pură. Acest Split TVA nu îi va împiedica cu nimic pe evazioniști să continue ceea ce fac și acum! (…) Statul ar putea evita această situație prin extinderea taxării inverse, care se practică acum la comerțul cu cereale, cu lemn și deșeuri, sau adoptarea măsurilor electronice, cum ar fi acea propunere care tot se amână de a conecta casele de marcat la serverele ANAF“, a precizat managerul Professional Consulting.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS