Foarte puține cadre didactice din Dolj și-au declarat venituri din meditații anul trecut, dar au fost mai multe decât în 2015. Cel mai mare venit declarat de un profesor meditator doljean a fost de 52.075 de lei pe an. Fiscul lasă să se înțeleagă că nu „aleargă“ după cei care nu își declară veniturile din meditații, dar și dacă sunt descoperiți riscă dosar penal. În schimb, finanțiștii îi verifică pe unii profesori meditatori, în urma unor reclamații ajunse la Finanțe.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj informează că anul trecut au depus declarația privind veniturile realizate din servicii de meditatori 113 persoane, față de 98 care au făcut acest lucru în 2015. Cu toate că sunt ceva mai mulți profesori care și-au declarat la Fisc venituri din meditații, cel mai mare venit declarat de un profesor în 2016 este de patru ori mai mic decât cel mai mare venit declarat la stat în 2015. Conform datelor solicitate de GdS de la AJFP Dolj, în 2015, cel mai mare venit declarat din prestarea serviciilor de meditații a fost de 210.252 de lei. De asemenea, dacă în urmă cu doi ani, cea mai mică sumă declarată la Fisc de către profesorii meditatori a fost de 100 de lei pe an, anul trecut a crescut la 400 de lei pe an.
Fiscul caută doar printre profesorii din baza de date
Ca în fiecare an, în realitate, numărul profesorilor care acordă meditații este mult mai mare decât al celor care merg să își declare la Fisc aceste venituri. GdS a întrebat la AJFP Dolj cum face să descopere dacă și alți profesori acordă meditații, fără a-și declara la stat veniturile astfel câștigate.
Fiscul ne comunică faptul că, potrivit legislației fiscale, pot fi controlați doar acei profesori care există deja în baza de date a Fiscului, adică aceia care au depus declarații că obțin venituri din meditații, doar dacă prezintă risc fiscal de evaziune, de exemplu, dacă în urmă cu câțiva ani au declarat că obțin venituri din meditații, iar în anii care au urmat nu au mai depus astfel de documente. „Selectarea contribuabililor pentru inspecție fiscală are la bază analiza de risc fiscal, care stabilește, pe baza criteriilor de risc fiscal, din lista contribuabililor existenți în baza de date, care reprezintă cel mai mare risc fiscal în administrare“, a precizat șefa AJFP Dolj, Bogdana Camelia Oprescu, în răspunsul transmis GdS.
Dar nici cadrele didactice care există în baza de date a Fiscului și la care se consideră că există un factor crescut de risc fiscal nu pot fi verificate oricând și oricum. AJFP Dolj susține că „Potrivit art. 118 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, activitatea de inspecție fiscală se organizează și se desfășoară în baza unor programe anuale, trimestriale și lunare, aprobate în condițiile stabilite de Ordinul președintelui ANAF nr. 3714/2016 (…)“. Administrația Financiară mai spune că nu are atribuții în realizarea de controale inopinate, acestea revenindu-i Direcției Antifraudă Fiscală.
Unii profesori meditatori au fost „turnați“ la Fisc
Finanțele pot, totuși, să controleze profesorii meditatori, în cazul în care s-au primit la instituție reclamații la adresa unor cadre didactice care ar obține venituri din meditații și care nu și-au declarat la stat acele venituri. Potrivit AJFP Dolj, doar în cinci cazuri s-a confirmat că respectivii profesori obțineau venituri din meditații, pe care nu le declarau la stat: „În baza unor petiții și sesizări privind posibila sustragere de la plată a impozitelor datorate prin nedeclararea veniturilor din activitatea de pregătire suplimentară a elevilor de către unele cadre didactice, activitatea de inspecție fiscală din cadrul AJFP Dolj a efectuat mai multe verificări, și pentru unele petiții și sesizări nu s-au confirmat cele semnalate, iar pentru un număr de cinci cazuri s-au aplicat măsurile prevăzute de lege“. Profesorii astfel depistați vor plăti la stat impozit pe veniturile suplimentare realizate, plus contribuții sociale, dobânzi și penalități de întârziere, iar mai nou, trebuie să achite și penalități de nedeclarare, pentru faptul că nu și-au declarat și plătit la timp veniturile încasate.
Ce taxe și impozite plătesc profesorii meditatori
Activitatea de prestare de servicii de meditații presupune că aceasta este o activitate independentă. Profesorul meditator plătește impozit pe venit pentru sumele declarate la Fisc (16%). Dacă venitul realizat este mai mare decât 35% din salariul mediu brut anual (adică venitul profesorului din meditații este într-un an peste 11.256 de lei), atunci acea persoană datorează statului și contribuția la Sănătate (CASS), de 5,5%, precum și contribuție pentru Pensii (CAS), de 10,5% din venit. Aceste contribuții sunt plafonate la maximum cinci salarii medii brute pe economie (anul trecut, salariul mediu brut a fost de 3.131 de lei), în sensul că oricât de mare ar fi venitul din meditații, contribuțiile sunt limitate la valoarea a maximum cinci salarii.
„Profesorii trebuie să se înregistreze ca PFA“
Sunt reguli foarte stricte pentru cei care oferă meditații și obțin sume care trebuie declarate la stat. „Profesorii trebuie să se înregistreze ca PFA, la Registrul Comerțului. Dacă nu sunt înregistrați ca persoane fizice autorizate cu venituri din activități independente și obțin venituri ce nu au fost declarate, atunci se poate considera că acei profesori fac evaziune fiscală și se poate face chiar și plângere penală, conform articolului 9 din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală. Organul fiscal analizează în funcție de mai multe criterii dacă face și plângere penală, ţinând cont de mărimea veniturilor nedeclarate, sau dacă aplică doar amendă pentru nedeclararea veniturilor“, a precizat directorul executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu. Nedepunerea declarațiilor de venit este sancționată, conform art. 336 din Codul de procedură fiscală, cu amendă între 50 și 500 de lei, pentru persoanele fizice. Directorul executiv al DGRFP Craiova a mai spus că neînregistrarea fiscală a persoanelor fizice care desfășoară activități independente este sancționată de Codul de procedură fiscală cu sume între 1.000 și 5.000 de lei. Așa stau lucrurile în teorie, adică în legislația fiscală. În practică, Fiscu nu a făcut plângere penală niciunui profesor meditator prins că nu și-a declarat veniturile.
