Firmele sunt greu încercate în acest an, din cauza schimbărilor fiscale implementate chiar și de la o lună la alta. Iată care au fost cele mai importante modificări fiscale și care a fost impactul acestora în mediul de afaceri. Câteva măsuri noi au afectat și populația, pentru că au produs anumite scumpiri. Unele impozite sau taxe dispar la câteva luni după ce au fost introduse, altele sunt reintroduse la câteva luni după ce guvernul renunțase deja la ele.
Mediul de afaceri a fost asaltat anul acesta de măsuri fiscale care au condus la schimbarea bugetelor firmelor în plin an fiscal, deci schimbarea cheltuielilor pe care le fac companiile în 2017, fără să fie bugetate dinainte. În timp ce unele cheltuieli au scăzut, altele au crescut în timpul anului fiscal. Mediul de afaceri se plânge de lipsa de predictibilitate, de faptul că politicile fiscale se schimbă după cum „bate vântul“, iar această instabilitate fiscală descurajează investițiile private. Avalanșa de schimbări și reveniri asupra unor chestiuni fiscale bulversează și mai mult firmele private. Există anumite taxe sau impozite care au fost scoase și reintroduse, iar altele se pregătesc a fi scoase din legislație, după doar câteva luni de aplicare.
De la 1 ianuarie 2017 a scăzut cota standard de TVA de la 20%, la 19%. De la 1 februarie au fost scoase 100 de taxe, dintre care cele mai importante au fost taxa radio-tv, taxa de timbru (sau taxa de mediu pentru autovehicule). Numai că, în exces de zel, statul a anulat odată cu timbrul de mediu pe autovehicule și procedura de restituire a banilor pentru cei care plătiseră acele taxe auto sub diverse forme existente în ultimii ani. Așa s-a făcut că până luna trecută, nici măcar persoanele care aveau hotărâri definitive și irevocabile în instanță în favoarea lor nu și-au putut recupera timbrul de mediu pentru autoturisme. În Dolj erau 520 de persoane care depuseseră cereri de restituire a taxei auto, dintre care 350 de persoane aveau hotărâri definitive și irevocabile, însă Fiscul nu mai avea nici o pârghie legală să le restituie banii și nici conturile ANAF nu pot fi executate silit, prin lege. Situația s-a reglementat recent, iar cei care solicită restituirea taxelor auto care au existat sub diverse forme pot depune o cerere tip la Fisc. Nu mai este nevoie ca solicitanții să mai facă dovada că au plătit taxa, ci statul trebuie să caute în baza de date proprie.
În plus, la câteva luni după ce a scos timbrul auto de mediu, guvernul pregătește introducerea unei noi taxe auto „ambalată“ sub altă formă, în funcție de gradul de poluare al mașinii.
Bir pe microîntreprinderi, de la 1 februarie
Guvernul a ridicat de la o lună la alta pragul de la care o firmă este inclusă obligatoriu în categoria microîntreprinderilor, considerând de la 1 februarie 2017 că intră în această categorie firmele care au avut în anul fiscal anterior o cifră de afaceri de până 500.000 de euro, față de cât era pragul până în februarie 2017, de 100.000 de euro. Microîntreprinderile astfel declarate peste noapte plătesc impozit pe venit de 1% din cifra de afaceri, dacă au angajați și de 3% din venituri, dacă nu au nici un angajat. În Dolj, din februarie 2017 au devenit brusc microîntreprinderi circa 85% din firmele active din județ. Pe unele firme măsura le-a avantajat: dacă anii anteriori avuseseră profituri mai mari de 6% din cifra de afaceri, atunci anul acesta plătesc impozit mai mic la stat decât anul trecut. Pe altele însă, cele mai multe, măsura le-a dezavantajat, în sensul că după ce au devenit brusc microîntreprinderi prin modificarea legislației fiscale plătesc la stat impozit pe venitul realizat, indiferent dacă au sau nu profit, indiferent dacă sunt mai performante în afaceri decât anul trecut sau dacă au avut anul acesta o activitate economică mai eficientă decât în alți ani.
Salariații, unii avantajați, alții perdanți
Tot de la 1 februarie a crescut salariul minim pe economie de la 1.250 de lei, la 1.450 de lei pe lună. Pentru salariații plătiți cu salariul minim pe economie, măsura fiscală le-a adus mai mulți bani în buzunar, în condițiile în care România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa. Însă, pentru firme cheltuiala a fost de două ori mai mare decât suma efectivă plătită în plus angajaților. Iarăși, această cheltuială a survenit în timpul unui an fiscal, fiind stabilită doar cu o lună înainte de a fi aplicată. Firmele care au preponderent angajați plătiți cu salariul minim au fost nevoite să găsească bani în propriul buget ca să suporte costurile cu forța de muncă impuse subit de guvernanți.
Totodată, odată cu majorarea salariului minim, statul a introdus supraimpozitarea salariilor mari. Până anul acesta, plata contribuțiilor sociale era plafonată la maximum cinci salarii medii brute pe economie. De anul acesta nu mai există această plafonare nici la salariile mai mari, nici la veniturile din dividende, dobânzi și chirii.
Contractele part-time, supraimpozitate
Tot în partea a doua a acestui an s-a introdus obligativitatea ca pentru salariații care sunt angajați cu contracte part-time și ale căror venituri totale nu depășesc salariul minim pe economie, angajatorii trebuie să plătească contribuțiile sociale la nivelul salariului minim. Deci, pentru o persoană angajată cu contract de muncă pe două ore pe zi, angajatorul plătea contribuții de 76 de lei pe lună la stat, însă din luna septembrie este obligat să achite 304 lei pe lună la stat sub forma contribuțiilor calculate la salariul minim pe economie, deși persoana respectivă prestează tot atâtea ore de muncă pe zi cât presta și înainte de această majorare. Pentru o firmă cu 35 de salariați part-time, dacă presupunem că ei nu mai au alte contracte de muncă, cheltuiala firmei cu contribuțiile a crescut brusc la 8.000 de lei pe lună, bani care trebuie luați de undeva pentru a plăti dările la stat.
Senatul a respins, marți, ordonanța care aproba creșterea contribuțiilor pentru contractele part-time. Ordonanța ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi respinsă și de Cameră, atunci se revine la plata contribuțiilor aferente numărului real de ore lucrate și trecute în contractele individuale de muncă ale persoanelor care lucrează part-time.
Supraaccizarea carburanților, un fiasco total
De la 1 ianuarie 2017, guvernul a scos supraaciza la carburanți de 0,07 euro pe litru, care a creat controverse în piață. Acea supraaaciză fusese introdusă cu scopul de a se finanța construirea de drumuri și autostrăzi din banii astfel colectați de la firmele și populația care achiziționa combustibil de la pompă.
La jumătatea lui septembrie și la începutul lui octombrie, guvernul a reintrodus, în două etape, o acciză la combustibili majorată cu 0,32 lei pe litru, în total. Măsura i-a afectat atât pe transportatori, cât și populația, care a alimentat de la benzinării combustibil mai scump decât de obicei. Marii transportatori au amenințat cu proteste de stradă prin care solicită statului să le restituie acciza pe carburantul consumat, în caz contrar fiind nevoiți să alimenteze tirurile din afara țării, din statele din jur care rambursează TVA și accizele marilor transportatori români.
Split TVA, măsura fiscală care îngroapă firmele
Una dintre cele mai aspru criticate măsuri de mediul de afaceri este aceea numită split TVA, adică de a colecta TVA într-un cont separat față de cel în care se încasează banii din activitatea firmei. Problema este că TVA aferent tranzacțiilor va rămâne în acel cont separat până la data scadentă de plată către stat. Dacă firma nu are bani în contul separat deschis în acest scop ca să plătească la stat TVA la scadență, atunci va plăti din alte fonduri ale societății acel TVA. Însă, atunci când partenerii de afaceri care au cumpărat marfă de la firma în cauză îi virează TVA aferent în acel cont separat al societății care a emis factura, firma aceasta din urmă va fi nevoită să meargă la ANAF să ceară dreptul de a folosi banii blocați în acel cont de TVA. Fiscul este obligat să răspundă în termen de trei zile de la depunerea cererii, însă firmele se tem că atunci când vor fi zeci de mii de cereri pe zi la ANAF, instituția nu va fi în stare să gestioneze totul în timp util. În plus, fiecare firmă plătitoare de TVA va avea cheltuieli sporite cu gestionarea conturilor, în sensul că, la fiecare tranzacție, în loc de o plată se vor face două plăți în conturi diferite (contravaloarea mărfii se achită într-un cont, iar TVA în alt cont). Chiar dacă Trezoreria pune la dispoziție conturi gratuite pentru firme, necesare pentru plata TVA, mediul de afaceri se teme că va trebui să facă drumuri dese la Trezorerie pentru a efectua operațiuni pe acel cont (depuneri de numerar sau plăți către stat), aspecte care vor fi cu greu gestionate de serverele învechite ale ANAF, susțin voci din mediul privat de afaceri.
Și mai mare bătaie de cap vor avea firmele care au încasări zilnice în numerar. Regulile Split TVA pentru cei care încasează bani numerar sunt și mai dure. Ei trebuie să urmărească încasările și plățile, iar în interval de cel mult șapte zile de la încasarea unor bani trebuie să meargă să depună diferența de TVA (între încasări și plăți) în contul special de TVA deschis pe numele firmei. Dacă acel cont este deschis la Trezorerie, atunci firmele cu încasări în numerar trebuie să facă drumuri zilnice la respectiva instituție.
Nebunia cu Split TVA continuă
De la 1 octombrie a intrat în vigoare posibilitatea firmelor de a opta pentru măsura Split TVA, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 măsura să devină obligatorie pentru toate firmele, dacă nu se modifică între timp. Doar 200 de firme au optat pentru aplicarea Split TVA de luna aceasta, multe dintre ele de stat, dintr-un total de circa 550.000 de firme plătitoare de TVA, semn că economia respinge propunerea fiscală. Aceasta înseamnă că au adoptat sistemul doar 0,03% din firmele din România care sunt plătitoare de TVA. De altfel, presa centrală a dezvăluit că nici măcar firmele în care dețin participațiuni parlamentarii susținători ai sistemului Split TVA nu au optat pentru această modalitate de plată de la 1 octombrie.
Patronatele au început să organizeze măsuri de protest față de Split TVA, deocamdată prin petiții postate în spațiul virtual și solicitări adresate guvernului, precum și prin lipirea de afișe pe mașinile proprii ale societăților, pentru a marca dezacordul pentru o astfel de măsură care le-ar bloca activitatea. Specialiștii în fiscalitate susțin că măsura splitării (separării) TVA nu va avea efectele dorite, pentru că nu va scoate la iveală marea evaziune fiscală, ci va bloca activitatea firmelor corecte, care oricum își plăteau TVA la stat.
Ce spune mediul de afaceri din Dolj despre split TVA. Contactat de GdS, președintele Camerei de Comerț și Industrie Dolj, Dragoș Troanță Turculeanu, a precizat: „Este o măsură deosebit de importantă, cu implicaţii multiple, care poate genera probleme majore atât mediului economic, cât şi structurilor statului implicat în mod direct. Măsurile de acest gen, posibil, în funcţie de evoluţie, unice la nivel european, cu un impact major asupra economiei şi a agenţilor economici considerăm că trebuie adoptate numai în urma unor consultări şi dezbateri publice, reale şi de durată“. Camera de Comerț va organiza miercurea viitoare o dezbatere pe tema split TVA, cu „actorii“ importanți ai vieții economice din Dolj.
Modalitatea de aplicare este reglementată de OG nr. 23/2017, care se află în parlament, pentru a fi aprobată prin lege. De la Comisia de buget-finanțe din Senat, ordonanța a plecat cu amendamentul de a se aplica de la 1 ianuarie doar firmelor de stat și celor care au afaceri cu statul, dar legea trebuie votată și în plenul Senatului, și în Camera Deputaților, care este for decizional. Premierul Mihai Tudose a spus luni seară că split TVA se va aplica obligatoriu doar firmelor de stat, celor aflate în insolvență sau în faliment și că se așteaptă opinia Ministerului de Finanțe pe acest subiect. Marți, Senatul a retrimis OG nr. 23 pentru o săptămână la comisii, pentru a se relua dezbaterile pe marginea sistemului Split TVA.
