Birocraţia şi eventualele pagube pe care elevii şi studenţii le produc agenţilor economici în perioada de practică îi ţin pe angajatori departe de o mână de lucru ieftină şi disponibilă. Legea practicii încearcă să stimuleze financiar agenţii economici, iar şcolile şi facultăţile au acum şansa de a rezolva una dintre principalele probleme ale învăţământului – practica.
Din semestrul al doilea al acestui an şcolar, studenţii şi elevii vor putea merge în mod organizat la societăţile comerciale sau instituţiile cu care unităţile de învăţământ au contract. În plus, instituţiile de învăţământ au, prin această nouă lege, posibilitatea de a aloca o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev sau student către societăţile comerciale unde se desfăşoară stagiul de practică. Cheltuielile de masă, transport şi cazare sunt susţinute tot de stat în cazul în care studentul efectuează practica în altă localitate decât cea în care se află instituţia de învăţământ. Şi firmele, şi instituţiile care primesc elevi şi studenţi în practică au, conform legii, anumite obligaţii. Acestea trebuie să aibă o dotare corespunzătoare şi specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze desfăşurarea practicii. Dacă sunt mulţumite de pregătirea practicanţilor, firmele şi instituţiile îi pot chiar angaja.
Stimulente financiare
Facultăţile şi unităţile de învăţământ doljene au deja încheiate contracte de colaborare cu firmele autohtone, parteneriate care le oferă studenţilor şi elevilor posibilitatea să aibă contact cu angajatorii şi cu cerinţele pieţei muncii. „Noi avem deja încheiate contracte cu patru societăţi comerciale, iar studenţii noştri efectueză acolo stagii de practică şi de documentare pentru diferite lucrări. Aceasta este singura soluţie, pentru că altfel nu am reuşi să facem practică. Poate că acum acest stimulent financiar va determina şi alte societăţi să se apropie de noi. Ar trebui ca agenţii economici să devină din ce în ce mai interesaţi de elevi şi de studenţi şi să îşi recruteze din timp forţa de muncă“, a precizat Alexandru Bitoleanu, decanul Facultăţii de Electromecanică, din cadrul Universităţii din Craiova.
Cine pe cine ar trebui să plătească?
Şi unele şcoli doljene s-au aliniat cerinţelor pieţei muncii şi au încheiat protocoale cu firmele private. Elevii învaţă meserie, iar firma foloseşte gratis mâna de lucru. De aceea, dascălii sunt de părere că nu unităţile de învăţământ ar trebui să dea bani agenţilor comerciali, ci aceştia ar trebui să îşi plătească ucenicii. „Normal ar fi fost ca agenţii economici să plătească pentru că elevul dă o mână de ajutor. Noi le oferim forţă de muncă şi tot noi o plătim. Agenţii economici chiar ne solicită copiii şi sunt mulţumiţi când îi ducem în practică. Avem încheiate protocoale cu firme ca Daewoo, cu diferite service-uri auto din Craiova, dar această legislaţie va stimula agenţii economici să ne dea o mână de ajutor“, a menţionat Petre Cauc, directorul Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini „Gheorghe Bibescu“ din Craiova. Pe de altă parte, agenţii comerciali autohtoni se plâng de birocraţia pe care o presupun acordarea subvenţiilor şi desfăşurarea practicii, dar şi de faptul că subvenţia acordată nu acoperă eventualele pagube produse de un elev sau student. „Dacă sunt simplificate toate formalităţile pe care trebuie să le facă o firmă care vrea studenţi sau elevi în practică şi dacă subvenţia este substanţială, atunci agenţii economici vor fi interesaţi. Dacă începem însă să facem zeci de dosare şi cereri, iar angajatorului i se dă o sarcină în plus, atunci nu văd ce ar avea de câştigat firmele. Avantajul este al elevului pentru că el are posibilitatea să înveţe, în timp ce angajatorul pierde pentru că, dacă acesta greşeşte, nimeni nu îi acoperă paguba. În Germania, de exemplu, firmele primesc 1.000 de euro pentru practică. În ceea ce priveşte faptul că, prin practică, angajatorul îşi selectează viitorii salariaţi, nici o firmă nu are siguranţa că un absolvent se va duce să lucreze la ea, având în vedere cât de mare este fluctuaţia forţei de muncă“, a declarat Valentin Cristea, preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CLIMM) Craiova.
