Sales manager, trade marketing manager, relationship manager, supply chain manager, team leader, strategic planner, copywriter, asistent manager sau hair-stylist. Nu este un curs de limba engleză, ci noile denumiri ale unor meserii din România. Aceste slujbe le au tot Ion, Maria, Costel sau Petre, care, atunci când se prezintă, adaugă numelui românesc o funcţie „de fiţe“.
Secretara nu mai este secretară, ci asistent manager, frizerul sau coafeza se numesc hair-stylişti, directorul s-a transformat în manager, magazinerul este supply chain manager, iar şeful de echipă a devenit team leader. Acestor meserii care au devenit peste noapte joburi li se adaugă altele, tot cu nume pompoase în limba engleză, care până acum câţiva ani nu existau pe piaţa românească. Indirect sales manager – coordonator al reţelei de parteneri – şi trade marketing manager – coordonator marketing şi vânzări – sunt două dintre cele mai răspândite funcţii care apar pe cărţile de vizită ale angajaţilor autohtoni. În companiile multinaţionale sau naţionale româneşti mai găseşti şi key account manager, adică responsabilul de vânzări pentru clienţi mari, industry solutions operations manager – şeful de vânzări directe.
Funcţii occidentale, salarii româneşti
O companie a timpurilor noastre nu ar putea exista fără business line manager – manager de produs, relationship manager – consilier clientelă, cost manufacturing manager – responsabil cu costurile de producţie şi strategic planner – strateg. Specialiştii în resurse umane susţin că românii se simt bine atunci când pe cartea lor de vizită scrie o astfel de funcţie în engleză. „Aceste denumiri de joburi sunt motivante şi ofertante. Oamenii se simt mai importanţi când în loc de paznic li se spune security man sau, în loc de secretară, asistent manager. Sunt mai interesanţi atunci când îşi prezintă funcţia rudelor şi prietenilor şi le revine sarcina să explice ce fac, de fapt, în compania respectivă. Salariile însă sunt româneşti, avantajul pentru aceste denumiri fiind, de fapt, al companiei, care comunică mai bine cu partenerii străini şi îşi poate prezenta mai uşor oamenii“, a explicat Ana Coman, consultant HR din Craiova.
Antrenamente cu executive coach şi head hunter
Foarte importante şi căutate sunt şi joburile de copywriter – persoana care se ocupă de concepţia şi designul mesajelor publicitare, reclame, spoturi audio, panouri publicitare, de auditor financiar – responsabilul cu evaluarea proceselor financiare ale unei companii, head hunter – care se ocupă cu recrutarea pentru poziţii de management din companii. Acesta identifică potenţialii candidaţi, contactează şi îi atrage pentru jobul respectiv, mai ales unde nu există foarte mulţi profesionişti. Executive coach-ul ajută persoanele din management şi top management să se dezvolte personal şi să performeze. Le ajută să relaţioneze mai bine, să se cunoască, să fie buni manageri.
Meserii noi
În timp ce unele meserii îşi schimbă denumirea, altele au dispărut din Clasificarea Ocupaţiilor din România. Frizerul şi coafeza sunt acum hair-stylişti, profesorul de înot şi cel de schi au devenit monitori pe sporturile lor, pădurarul a devenit ranger şi dădaca s-a transformat în babysitter. Manichiuristele care aplică unghii false se numesc protezişti de unghii, iar coafezele care spală clientele pe păr sunt şamponeze. A mai apărut şi o serie de meserii ciudate, cum ar fi operator la recoltarea şi toaletarea arborilor forestieri sau nursă de psihiatrie. Meseriile tradiţionale cum ar fi ceasornicarii, depanatorii radio-TV, de biciclete sau de frigidere au dispărut. Şi cămătăria a fost scoasă de pe lista ocupaţiilor din România, unde a stat la loc de cinste câteva decenii. O meserie care aşteaptă să fie oficializată şi practicată şi în România este cea de manager de reputaţie on line. Acesta are grijă de reputaţia celor care au blog, ca detaliile care se pot întoarce împotriva lor la o eventuală angajare să dispară de pe net.
