Cine s-ar fi gândit vreodata ca pot exista superstitii legate de pantofi…? Ei bine, ideea unor asemenea superstitii a fost lansata prin anii ’60, de June Swann (evident, tot o femeie!).
Pantofii in Evul Mediu se spune ca ar fi fost legati de ritualuri cam necurate. In Scotia, in noaptea de Hoalloween, pantofii erau luati de vârf si aruncati peste casa. Directia spre care se indrepta pantoful aruncat indica drumul pe care urma sa calatoresti.
Pandantivele in forma de pantof, puse pe o bratara, se spune ca poarta noroc.
In Anglia, un obicei traditional este acela de a arunca cu un pantof in cineva care pleaca in vacanta sau care are de facut un drum, pentru a-i purta noroc.
De asemenea, tot in Anglia, proaspetilor insuratei le sunt agatati pantofi de masina, pentru a le aduce noroc. In alte culturi, se regaseste tocmai opusul: pentru a avea noroc, pantofii trebuie arsi, mai cu seama cei vechi sau cei care nu mai sunt purtati.
„Enciclopedia Superstitiilor“ semnata de Hole afirma ca nimic nou nu trebuie purtat atunci când mergem la o inmormântare, in special pantofi!
In traditia indiana, daca un om simte ca a fost supus unei vraji merge imediat si isi cumpara sau isi confectioneaza o pereche de pantofi pe care ii poarta doua saptamâni.
In Germania, oamenii obisnuiau sa taie sase cepe pe jumatate, puneau pe ele sare si le depozitau in pod sau intr-o camera apropiata de cer, intr-o pereche de pantofi. Daca sarea pusa in cepele respective ramânea uscata, atunci insemna ca vremea va fi buna. Se pare ca aceasta superstitie a ajuns chiar pâna la Ghercesti, la tanti Ana. Un pic schimbata, e adevarat, dar la fel de credibila pentru superstitiosii olteni!
