Noua lege penală adoptată de Camera Deputaţilor este favorabilă infractorilor, obligă procurorii să-i avertizeze pe suspecţi că sunt urmăriţi şi îi bagă pe ziarişti la închisoare.
Deputaţii au modificat marţi Codul de Procedură Penală, modificările votate în unanimitate având ca efect pedepsirea cu închisoarea a jurnaliştilor care publică imagini şi convorbiri rezultate din interceptări. Acestea îi avantajează net pe suspecţi, atât în privinţa interceptărilor telefonice, cât şi a regimului percheziţiilor.
Puşcărie pentru ziariştii care dau de gol şpăgarii
În mare grabă, deputaţii au adoptat legea de aprobare a OUG nr. 60/2006 prin care intră în vigoare modificarea Codului de Procedură Penală şi a altor legi. Ordonanţa, trimisă deja spre promulgare, a fost votată marţi, în aceeaşi zi în care a fost primit şi raportul de la Comisia Juridică. Amendamentele aparţin, potrivit raportului Comisiei juridice, deputaţilor PSD şi membrilor Comisiei. Pe site-ul Camerei nu apare însă numărul de voturi, aşa cum se întâmplă de obicei cu restul proiectelor legislative.
Ordonanţa a ajuns în plen după ce în comisia juridică au fost introduse mai multe amendamente al căror rezultat este net favorabil infractorilor. Astfel, sunt introduse proceduri care pedepsesc cu până la şapte ani de puşcărie jurnaliştii care publică informaţii sau imagini dintr-un dosar aflat în curs de cercetare ori convorbiri obţinute din interceptări. Dacă ar fi fost adoptat ceva mai repede, amendamentul i-ar fi băgat la puşcărie pe toţi responsabilii din TVR care au dispus difuzarea imaginilor cu foştii miniştri Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan. Oricum, deputaţii şi-au luat măsuri de siguranţă pentru viitor, împotriva jurnaliştilor care ar da în vileag probe privind şpăgile încasate de parlamentari sau guvernanţi.
Ambiguitate pesedistă împotriva jurnaliştilor
Potrivit textului respectivei modificări operate de deputaţi, „divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate sau înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare“ se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani în cazul în care faptele „au fost săvârşite de către o persoană în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu depăşirea limitelor acestora“. Potrivit artizanului acestei legi, deputatul PSD de Mehedinţi Eugen Nicolicea, textul ei nu s-ar referi la ziarişti. „Formularea se referă la procurori, ofiţeri de poliţie, ofiţeri SRI, SIE, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi nu la ziariştii care eventual ar intra în posesia unor înregistrări care devin probe în dosare. Modificarea a fost făcută astfel încât abuzurile în această direcţie să poată fi pedepsite şi se referă la persoanele care au acces la astfel de materiale, şi nu la ziariştii la care ar ajunge acestea“, a explicat Nicolicea, citat de NewsIn.
Pesedistul mehedinţean încearcă astfel să arunce praf în ochii nepricepuţilor, pentru că nimic din textul cu pricina nu-i împiedică pe judecători să-i bage în puşcărie pe jurnalişti. Nicolicea pare să aibă ceva personal cu jurnaliştii care difuzează înregistrări ale unor flagranturi, mai ales după ce toate televiziunile din ţară au difuzat, cu câţiva ani în urmă, filmul realizat de DNA cu ocazia prinderii în flagrant de luare de mită, cu miliardul în portbagaj, a lui Petre Ciobotea, directorul de la Drumuri. Suferinţa era una personală, în condiţiile în care Petre Ciobotea este naşul fostului ministru al transporturilor, Miron Mitrea, căsătorit cu verişoara lui Nicolicea.
Percheziţie cu înştiinţare prealabilă
Există, de asemenea, o serie de amendamente care, cumulate, nu mai permit interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor mijloace electronice de comunicare fără mandat de la judecător. Mai mult, se spune că în cadrul unui proces nu sunt luate în considerare probe care decurg din interceptări neavizate de judecători. În plus, s-a abrogat termenul pe 48 de ore pe care îl avea la dispoziţie procurorul pentru a face interceptări fără mandat de la judecător în cazurile speciale.
De asemenea, s-a introdus un amendament care modifică procedurile de percheziţie. Astfel, procurorul trebuie să meargă mai întâi la omul suspectat de infracţiuni şi să-i ceară voie să-l percheziţioneze, anunţându-l şi ce anume caută. În cazul în care persoana în cauză nu este de acord, procurorul poate merge la judecător să ceară mandat de percheziţie. Potrivit NewsIn, această prevedere a fost propusă de deputatul PSD Eugen Nicolicea şi de Comisia juridică. Şi în cazul ascultării telefoanelor se poate spune că omul suspectat este anunţat dinainte, câtă vreme aprobarea interceptării poate avea loc numai după ce începe urmărirea penală a persoanei respective.
Modificările anulează jurnalismul de investigaţie
Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a declarat pentru NewsIn că modificările din Codul de Procedură Penală care au ca efect pedepsirea cu închisoarea a celor care publică imagini şi convorbiri rezultate din interceptări anulează jurnalismul de investigaţie. „Acest gen de prevederi în Codul Penal anulează orice demers de jurnalism de investigaţie. Este incredibil cât de bizar funcţionează instituţiile româneşti după aderarea la UE. (…) După intrarea în UE, am introdus insulta şi calomnia în lege, am numit un politician în fruntea TVR, am respins modificările care permiteau demararea procedurilor de trecere la televiziunea digitală şi acum asta. La fiecare două luni facem un pas înapoi“, a afirmat Ioana Avădani.
