După cinci medalii câştigate anul trecut la concursul de dans, proiectul „Sănătate în paşi de dans“ a câştigat şi la a treia ediţie adepţi, mai noi sau mai vechi. Obiectivul acestui proiect este atât terapeutic, cât şi nobil.
Culoarele Universităţii de Medicină. Printre foşnet de halate şi discuţii despre obiectele de studiu, de undeva, dintr-o sală de curs, se aud discret acorduri de tango. „Descubrimos vos y yo en el triste carnaval una música brutal melodías de dolor,/ Despertamos vos y yo y en el lento divagar una música brutal encendió nuestra pasión…“. Ritmul senzual, fierbinte, vocea gravă, joasă, uşor guturală ce se strecoară provocatoare până în coridor mă atrag ca un magnet. Nu rezist imboldului şi deschid uşa. Surpriză – nici ţipenie de orchestră, nici public, nimic care să semene cu un spectacol. Muzica se scurge voluptuos din două boxe aşezate pe jos. Iar după rândurile de bănci goale, câţiva tineri calcă şovăitori podeaua. Îmbrăţişate strâns şi luând atitudinea mândră studiată îndelung în clipuri şi poze, patru perechi încearcă să descifreze primii paşi – aşa cum cred ele că înseamnă tangoul. „… una musica brutal encendió nuestra pasión…“.
O terapie demnă de urmat
Cătălin şi Bianca, Adriana şi Claudiu, Cosmin şi Anca, Denisa şi Petre. Sunt primii care s-au înscris luna aceasta la cea de-a treia ediţie a proiectului din cadrul Societăţii Studenţilor Medicinişti – „Sănătate în paşi de dans“. Deoarece dansul este una dintre pasiunile descoperite în anii de studenţie, cei opt tineri au participat şi la ediţiile anterioare – fiecare constând în învăţarea a patru stiluri de dans şi prezentarea la concursul naţional. De fiecare dată, mediciniştii craioveni s-au numărat printre câştigători.
„Ce înseamnă «Sănătate în paşi de dans»? În afară de partea artistică, dansul este şi o bună metodă terapeutică. Deşi nu sunt toţi adepţii exprimării prin dans, doritorii pot găsi în această activitate unele avantaje din punct de vedere medical: ajută la eliminarea stărilor de încordare nervoasă după cursuri, este o variantă mai plăcută de antrenament decât orele de aerobic sau de jogging, are o componentă socială, apropriind oamenii şi favorizând comunicarea, spre deosebire de alte sporturi solitare“, explică Alina Buşan, studentă la Medicină şi coordonatoare de proiect. „Timp de două ore pe săptămână încercăm să-i determinăm pe tineri – studenţi la medicină sau nu – să ducă un stil de viaţă sănătos, să se relaxeze, să renunţe la fumat şi să înveţe în acelaşi timp câţiva paşi de dans“, completează Alina.
Dacă la ediţiile anterioare studenţii au învăţat să danseze vals vienez, cha-cha, rock’n’roll şi salsa, de data aceasta, ei vor deprinde în numai două luni paşii unor dansuri mai complicate, dar cu atât mai frumoase: tango, samba, quickstep.
„Înscrierile se vor face până pe 20 octombrie, la sediul SSM din clădirea Facultăţii de Medicină Nouă, etajul doi. Cursurile se desfăşoară în perioada 12 octombrie – 12 decembrie şi se vor finaliza cu o etapă naţională ce se va desfăşura la Păltiniş. Nimic nu ne împiedică să ne prezentăm onorabil – cum am făcut şi anul trecut, dacă nu ar fi însă lipsa de fonduri“, zâmbeşte Alina Buşan, parcă obişnuită cu situaţia în care se zbat studenţii. „Tot cursul, inclusiv hainele pentru concurs şi instructorul de dans se plătesc din cotizaţiile celor care se înscriu. Din păcate, niciodată nu am avut fonduri suficiente – nu am găsit sponsori care să promoveze acest proiect“.
Un sponsor pentru suflet
Pentru că proiectul are şi o parte umanitară – prin intermediul acestuia se fac donaţii anual unor case de copii sau aziluri de bătrâni -, Societatea Studenţilor Medicinişti se străduieşte ca anul acesta să obţină mai mult credit din partea oamenilor de afaceri şi de suflet din Craiova.
„Avem nevoie de un astfel de proiect, bine pus la punct. Avem nevoie de sprijin financiar – premiile de la concursul naţional sunt acoperite de contribuţia fiecărui centru SSM din ţară – pentru ca, la final, când studenţii noştri vor câştiga în mod cert, să putem dona premiile persoanelor aflate în dificultate. De asemenea, în funcţie de fondurile pe care le vom avea, vor participa la faza naţională două sau trei perechi“, detaliază coordonatoarea proiectului dificultăţile pe care trebuie să le depăşească de fiecare dată organizatorii.
„Dansează cu sufletul până eşti una cu dansul“ este anul acesta mai mult decât un slogan. Este un îndemn adresat din inimă celor care vor să aleagă un mod de viaţă sănătos, dar şi acelora care pot dărui, cu generozitate, celor neputincioşi. „Să sperăm că de data aceasta vom avea mai mult succes. Copiii din centrele de plasament şi bătrânii rămaşi singuri au nevoie de inimi generoase“, încheie Alina Buşan, încrezătoare în şansele proiectului pe care îl coordonează.
Cinci medalii anul trecut
Anul trecut, cursurile s-au finalizat cu o etapă naţională organizată la Sibiu, la care au participat trei perechi din Craiova, care au adus acasă cinci medalii: vals vienez – medalie de argint, cha-cha – medalie de argint şi bronz, rock’n’roll – medalie de aur şi argint.
Păşind în tărâmul de vis
„Sănătate în paşi de dans“ este un proiect demarat în 2007, în cadrul departamentului SCOPH, ce are ca scop reunirea studenţilor la medicină, şi nu numai, în cadrul unor cursuri de dans. Promovează un stil de viaţă sănătos, iar un bun început ar fi dansul.
„Acea comunicare nonverbală interumană, arta care apropie oamenii, capabilă să grăiască pe înţelesul tuturor şi să ofere un numitor comun, dansul oferă şansa exprimării în bătăile universului şi în ritmul vieţii. Deci, alegeţi să credeţi în capacităţile voastre şi să păşiţi în acest tărâm de vis, pe care un dans în doi îl oferă. Dansează cu sufletul până când eşti una cu dansul!“, sintetizează obiectivul acţiunii Ciobanu Petre, şeful de proiect al SSM.
El tango es la musica, la poesia … el pasion
Tangoul s-a născut la începutul secolului XX, în Argentina. Pe vremea aceea, milonga (în care exista mişcarea specifică scurtă şi oprită de cap şi de umeri) era dansată şi în săli mici de înalta societate din Brazilia. „The dandies“ (băieţii în vogă pe atunci) au schimbat dansul în două direcţii. În primul rând, au schimbat aşa-numita „Polka rhythm“ în „Habanere rhythm“ şi l-au denumit „tango“ deoarece numele de milonga amintea prea mult de „Barria de Las Ranas“, unul dintre ghetourile Buenos Aires-ului.
Din 1900, mai mulţi amatori din comunitatea argentiniană au încercat fără succes să introducă tangoul (cu 36 de măsuri pe minut) în Paris. Au fost mulţi adepţi, dar şi mulţi oponenţi. Episcopii francezi erau în special împotriva dansului, considerând că mişcările au o natură tentantă şi senzuală, dansatorii punând în pericol sfintele învăţături bisericeşti. De asemenea, tangoul nu a fost acceptat nici la Londra, fiind considerat un dans erotic.
În 1907, după câteva schimbări de stil şi în urma unui concurs de dans din Riviera Franceză, unde dansatorii au fost foarte apreciaţi, tangoul a fost acceptat atât la Paris, cât şi la Londra, la petreceri – ceaiuri sau cine dansante, („Tango teas“ „Tango Soupier“), care aveau ca invitaţi dansatori profesionişti.
În vremea aceasta, presa din SUA era scandalizată. În 30 mai 1915, în New York Times se publica un articol cu titlul „Pericolul tangoului, mai mare decât Imperialismul German“. Iar în 1924, dr. Boheme din New York a descoperit şi o nouă boală: „the Tango-foot“.
Cu toate acestea, cel mai senzual dans din lume a rezistat în timp – cu mişcările sincopate şi pauzele dramatice, cu pasiunea care răzbate din fiecare gest, privire şi unduire a trupului, cu personalitatea sa proprie, cu multă trăire interioară care învăluie atât dansatorii, cât şi publicul cu parfumul său.
