Celebrul pictor universal Vincent van Gogh a avut o viata tulburatoare, plina de cosmaruri, uneori, imposibil de redat in cuvinte, care a facut subiectul a numeroase filme, carti, eseuri etc. Arderea sa vulcanica nu poate fi asemuita cu a nici unui artist plastic din istoria picturii universale. Marele van Gogh s-a nascut la sfârsitul lunii martie, 1853, in Zundert (Olanda) si a murit la sfârsitul lui iulie 1890, in Franta, la doua zile dupa ce s-a impuscat. Desi a trait numai 37 de ani, a lucrat pâna la dementa, iar picturile sale sunt dintre cele mai apreciate din istoria artei.
Cei care sunt interesati de van Gogh, mâine seara, la ora 23.00, au posibilitatea sa vizioneze – pe postul TVR Cultural – filmul de peste o ora si jumatate „Van Gogh“, o drama interzisa minorilor sub 12 ani. Regia si scenariul apartin lui Maurice Pialat, iar actorul Jacques Dutronc interpreteaza magistral pe legendarul artist. In film, este ilustrata doar o parte din viata lui Van Gogh. Astfel, in primavara lui 1890, Van Gogh se muta intr-un han saracacios, lânga Paris, unde continua sa picteze si sa fie vizitat de fratele sau si de sotia acestuia. Cu putin timp inainte de moarte, artistul viziteaza Orasul luminilor. Filmul lui Pialat aduna detalii de viata intr-un extraordinar mozaic de stari si culori, tinându-l pe privitor cu sufletul la gura.
Cât a trait, a vândut doar un tablou
Cea mai mare parte din lucrarile pictorului olandez, peste 70, sunt pe simezele galeriei Bernheim-Jeune din Paris. Altele sunt in colectii particulare de pe intreg mapamondul si nu putine lucrari au fost furate, falsificate si vândute ca fiind originale. S-a creat un fel de „industrie“ (falsificatori) van Gogh, din care traiesc o multime de hoti „elitisti“. In toata viata, legendarul pictor nu a vândut decât o singura lucrare. In prezent, pânzele sale valoreaza zeci si sute de milioane de dolari. In 1987, la o casa de licitatie, un tablou din seria „Floarea-Soarelui“ s-a vândut cu 40 de milioane de dolari.
Mizeria si suferintele saracilor l-au hipersensibilizat
La inceput, inainte de a se dedica vocatiei de pictor, van Gogh si-a câstigat existenta destul de greu. A fost vânzator de lucrari plastice intr-o galerie de arta, profesor de limbi straine, vânzator de carti, intrucât mama sa provenea dintr-o familie de pictori si negustori de arta. Neimpacat cu sine, s-a intors acasa si a gândit ca e bine sa calce pe urmele tatalui sau care era preot protestant. Studiile teologice i-au parut cumplite. A renuntat. Insa, pentru putin timp a fost evanghelist printre minerii belgieni. Saracia zonei miniere si a minerilor l-au impresionat, l-au hipersensibilizat. O saracie care eclipsa mizeria cartierelor londoneze pe care o cunoscuse mai inainte. Suferea enorm si incerca sa fie cât mai aproape de napastuiti. Si-a vândut toate lucrurile si s-a mutat intr-o casa tenebroasa, lânga saracii lui. Prin urmare, doi-trei ani mai târziu, patronii l-au concediat.
Van Gogh, impresionat de Toulouse-Lautrec, Gauguin, Pissarro si Seurat
Din anul 1880, van Gogh s-a dedicat vocatiei de artist, manifestându-si interesul exclusiv pentru schite si acuarela. Aproape in cinci ani pictorul a capatat o tehnica excelenta, originala. Apoi, a urmat cursurile de desen la Academia din Bruxelles. Natura l-a fascinat enorm, lucrarile sale facând dovada inspiratiei sale. Criticii de arta afirma ca cea mai faimoasa lucrare a sa din perioada olandeza este „Tarani mâncând cartofi“ (1885) si o considera ca fiind pictura terestra si intunecata cu influente din partea lui Jean-Francois Millet, un pictor francez apreciat datorita picturilor inspirate din viata taranilor. Abia in 1886, van Gogh s-a mutat la Paris impreuna cu fratele sau, Théo, interpretat in film de actorul Bernard Le Coq. Parerile sunt impartite, unii biografi considerând ca a ajuns in capitala Frantei, cu un an mai devreme. La Paris, van Gogh s-a intâlnit cu cei mai valorosi pictori ai perioadei postimpresioniste, precum: Henri de Toulouse-Lautrec, Paul Gauguin, Camille Pissarro si Georges Seurat. Artisti ale caror teorii l-au influentat pe van Gogh, in sensul bun al cuvântului. „Amprenta“ lui Pisarro a fost aproape decisiva in adoptarea paletei coloristice.
Pictorul a intrat in ospiciu, dupa ce si-a taiat o ureche
In urma cu 11 ani, van Gogh mai vizitase Parisul, când o expozitie impresionista l-a ravasit. De aceea, isi dorea mult sa fie aproape de artistii pe care ii venera. Dintre toti, Gauguin era cel mai apropiat sufleteste. Si unul si celalalt impartaseau acelasi crez. Anume ca starea interioara trebuie reflectata in creatie. Muncea pâna la epuizare, iar sanatatea sa a devenit precara. A simtit ca este povara pentru fratele sau, motiv pentru care in 1888 a parasit Parisul. S-a mutat in Arles – in sud-estul Frantei – intr-o casa cumparata de pictor. Boala a inceput sa se accentueze. Era agitat. In special, la betie, când nu-si mai putea controla furia. Certurile cu prietenul sau Gauguin au devenit mai frecvente si mai primejdioase. Dupa ce s-a mutat, intr-un singur an a creat adevarate capodopere, cum ar fi seria de picturi cu floarea-soarelui si Cafeneaua de noapte. Creatia lui van Gogh se manifesta ca ardere vulcanica, aidoma evolutiei bolii sale psihice. Permanent si-a dorit sa aiba discipoli. Avea constiinta valorii de sine si, de aici, poate, a inceput si drama vietii artistului. A sperat sa formeze la Arles o comunitate de artisti care sa gândeasca la fel ca el. Gauguin a fost singurul care a acceptat sa-i fie discipol. Insa, nu a rezistat mai mult de doua luni in Arles. La ultima cearta, van Gogh a vrut sa-l ucida. L-a alergat cu briciul de barbierit ca sa-l taie. Gauguin, speriat, a fugit si nu s-a mai intors. Furios, van Gogh si-a taiat, cu acelasi brici, o bucata din urechea dreapta. Abia atunci a fost prima rabufnire a bolii sale mentale, diagnosticata ulterior ca dementa. A realizat pericolul care-l pândeste si, de buna voie, in 1889, s-a internat in ospiciul din Saint-Rémy, pentru tratament.
Van Gogh s-a impuscat si a murit in bratele fratelui sau
Doctorii l-au lasat sa lucreze liber, insa numai in perioadele de ameliorare a bolii si de calmitate ale marelui artist. Astfel, in mai putin de un an, van Gogh a pictat peste 200 de tablouri. In anul 1890, celebrul pictor s-a stabilit definitiv intr-o camera la Auvers-sur-Oise, la numai 30 km de Paris. Acolo a inceput sa picteze intr-un ritm infernal. 71 de tablouri in tot atâtea zile. Era fanatic. Realmente, atunci, van Gogh a facut revolutie in pictura si a devenit cunoscut in toata lumea. Fireste, starea sa mentala s-a deteriorat. Cea emotionala s-a amplificat. Astfel ca, la sfârsitul lunii iulie 1890, simtindu-se o povara pentru fratele sau, Theo, dar si pentru ceilalti, s-a impuscat.
Doua zile mai târziu, titanul van Gogh a murit in bratele fratelui sau, din cauza ranii oripilante.
