Orchestra simfonică a Filarmonicii „Oltenia“ susţine un program muzical excepţional mâine, de la ora 19.00, în Sala de concerte a Liceului de Artă „Marin Sorescu“ din Craiova. La pupitrul orchestrei vor fi doi dirijori tineri de mare talent: Iulia Cibişescu-Duran şi Daniel Mihai Enăşescu. Programul conţine: Uvertura „Manfred“, op. 115, de Schumann; Concertul nr. 1 în Sol minor pentru vioară, op. 26, de Bruch; Uvertura-fanzetie „Romeo şi Julieta“, de Ceaikovski; Concertul nr. 1 în Re bemol major pentru pian, op. 10, de Prokofiev. Solişti: Horia Văcărescu (vioară) şi Georgiana Fodor (pian).
Daniel Mihai Enăşescu, un dirijor râvnit de Occident
Daniel Mihai Enăşescu s-a născut la Bucureşti, într-o familie de muzicieni, şi are numai 26 de ani. A absolvit cursurile Liceului de Muzică „George Enescu“ la clasa de pian a profesoarei Gabriela Enăşescu. Activitatea sa din această perioadă include participări la concursuri, recitaluri şi concerte aflate sub patronajul liceului sau cel al Filarmonicii „George Enescu“, apariţii la televiziune, turnee în străinătate (Italia – Roma, Troina). Fascinat de bogăţia şi de frumuseţea ansamblului orchestral şi de arta dirijorală, a fost încurajat şi îndrumat de tatăl său, violonistul Dan Enăşescu, în descoperirea repertoriului simfonic. Între anii 2000-2005 a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti – specializarea dirijat orchestră, la clasa profesorului Cristian Brâncuşi, iar un an mai târziu a absolvit cursurile de Studii Aprofundate, perfecţionându-se sub îndrumarea maestrului Horia Andreescu. Până la această dată, a colaborat cu orchestrele filarmonicilor din Giurgiu, Râmnicu-Vâlcea şi Botoşani, unde a şi debutat în cadrul stagiunii de concerte 2004-2005, având-o ca solistă pe celebra violonistă Cristina Anghelescu. Calităţile sale de excepţie în arta dirijorală au fost remarcate de maeştrii Cristian Mandeal şi Neville Marriner, care l-au recomandat cu deosebită căldură şi maximă generozitate. Repertoriul său cuprinde uverturi, simfonii, concerte instrumentale, arcuite stilistic între baroc, clasic, romantic, modern şi contemporan. Este membru al Fundaţiei culturale „Remember Enescu“. Daniel Mihai Enăşescu are un potenţial imens în muzică, potenţial pe care i l-au descoperit părinţii, la rândul lor muzicieni. Întrucât l-am mai văzut, pot afirma că Daniel Mihai Enăşescu este înzestrat cu auz de excepţie, cu sensibilitate. Are o intelectualitate muzicală precoce şi, în pofida vârstei, transmite enorm din interiorul său orchestrei.
Aude tot şi este un perfecţionist, de-aşa manieră încât bagheta sa, neîndoielnic, o face să devină, poate, „instrumentul“ cel mai de preţ al orchestrei. Prin arta sa dirijorală, Daniel Mihai Enăşescu transmite bunătate, nemărginita înţelegere a suferinţelor omeneşti, grandoarea morală a fiinţei, mesajul real al compoziţiei, pacea şi armonia sunetelor muzicale, „cântecul“ plânsului pe arena vieţii, gloria sau odihna durerii. Are un feeling extraordinar şi îl aşteaptă o carieră muzicală eclatantă. Cu siguranţă, melomanii craioveni îl vor ovaţiona în picioare. Ţările civilizate din Europa Occidentală îl doresc definitiv acolo, pe marile scene muzicale, şi este greu de crezut că tânărul dirijor va accepta să rămână în ţara natală, unde artiştii adevăraţi şi valoroşi sunt umiliţi cu lefuri de mizerie sau consideraţi aidoma unor „partituri de lux «deteriorate»“ găsite, „întâmplător“, în conteinerul numit România.
Iulia Narcisa Cibişescu-Duran, un muzician cerebral
Iulia Narcisa Cibişescu-Duran a urmat cursurile Liceului de Muzică din Cluj-Napoca, iar în 1990 a absolvit Academia de Muzică din acelaşi oraş, licenţiindu-se în compoziţie, studiul acesteia făcându-l cu acad. prof. dr. Cornel Ţăranu. În perioada 1991-1996, a urmat studiul dirijatului de orchestră, la aceeaşi Academie cu prof. univ. Emil Simon şi prof. univ. Petre Sbârcea. Prin urmare, Iulia Narcisa Cibişescu-Duran a devenit şi licenţiată în dirijat orchestră. În anii 1995 şi 1996, Iulia a participat la două ediţii consecutive ale „Festivalului de tineret“, în cadrul atelierului de compoziţie, Bayreuth (Germania), avându-l ca instructor pe Wilfried Hiller, iar în 1996 a urmat cursurile de compoziţie de la „Centre Acanthes“, Villeneuve les Avigon (Franţa), avându-i ca instructori pe Ph. Manoury, A. Solbiatti şi M. Reverdy. În anul următor, s-a perfecţionat la „Internationaler Meisterkurs für Komposition“, în Rheinsberg (Germania), cu Mathias Spahlinger, Gerhard Stabler, Friedrich Goldmann şi Paul-Heinz Dittrich. Iulia Narcisa Cibişescu-Duran are o experienţă profesională impresionantă, în ţară şi în străinătate, fiind prezentă în jurii, conferinţe naţionale şi internaţionale. A participat la colocvii internaţionale de mare prestigiu cu lucrări valoroase de muzicologie. Din 1999 este Lector universitar la Academia de Muzică Cluj-Napoca, din 2000 – membră al „Professional Women’s Advisory Board“ al Institutului Biografic American, iar din anul 2001 este Doctor în muzicologie. Deţine numeroase premii naţionale şi internaţionale la diverse concursuri şi festivaluri de compoziţie. De asemenea, în 1996, a obţinut Premiul „Filip Lazăr“ la „Festivalul tinerilor dirijori“, Craiova. Iulia Narcisa Cibişescu-Duran a publicat inclusiv patru cărţi: „Ascunzişuri de măşti“ – versuri (1995); „Taina egipteană“ – versuri (1997); „Structuri polimorfe în postmodernismul muzical românesc“ – muzicologie (2002) şi „Cvartet de coarde nr. 3“ – partitură (2002). Lista compoziţiilor sale are o mare anvergură şi cuprinde lieduri, coruri mixte, sonate pentru pian, sonate pentru voce şi contrabas, cantate, simfonii, compoziţii pentru suflători, suite pentru orchestre, simfonii, concerte, cvartete etc. Iulia Narcisa Cibişescu-Duran s-a dorit un muzician complet şi complex, însă are propensiuni către muzicianul cerebral.
Horia Văcărescu, violonistul care a redeschis „Serile Palatului Elisabeta“
Violonistul Horia Văcărescu s-a născut la Bucureşti, tot într-o familie de muzicieni, şi are 28 de ani. În prezent locuieşte la Londra (Marea Britanie), unde se perfecţionează cu celebrul violonist român Eugen Sârbu. Horia Văcărescu a început studiul viorii la vârsta de trei ani şi jumătate cu profesorul Beno Schwartzman. Ulterior, a studiat cu violonistul Paul Ratz, până la termiarea studiilor muzicale la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (2001). A urmat cursuri de vară şi de măiestrie cu profesorii Alexander Arenkow, Wolfgang Marschner, Sherban Lupu, Ştefan Gheorghiu, Jenny Abel, Wolfgang Kolhaussen şi George Manoliu. La şase ani a avut prima apariţie în public, iar la 15 ani a debutat ca solist, cu concertul nr. 2 de Wieniawski, sub bagheta maestrului Ilarion Ionescu-Galaţi. Drept urmare, Horia Văcărescu a devenit un invitat în mod regulat al filarmonicilor din România, punând în scenă partituri de maximă dificultate, precum: Paganini, Ernst, Brahms, Ceaikovski, Mendelssohn etc. În august 2005, acesta şi-a făcut debutul londonez la Saint Martin-in-the-Fields, alături de pianistul Geoffrey Pratley, urmat de apariţii pe scene, precum Purcell Room, St. John’s Smith Square şi altele.
Premiat al mai multor competiţii naţionale şi internaţionale, Horia Văcărescu a cântat pe multe scene internaţionale, în diverse ocazii, concerte sau festivaluri, ca: Nuova Musica Consonante, Izvorani Festival, Tenby Arts Festival (U.K.), Fimu Festival (Franţa) – solist şi lider al orchestrei de cameră Jeunesses Musicales, Verbier Festival (Elveţia).
A participat în diverse emisiuni TV sau radio difuzate şi a făcut înregistrări pentru Radiodifuziunea Română.
În 1994, Horia Văcărescu a susţinut recitaluri în Washington ca parte a unui program intercultural guvernamental, menit să promoveze arta şi cultura românească în Statele Unite. În 2003, Horia Văcărescu a redeschis seria de concerte intitulate „Serile Palatului Elisabeta“, în prezenţa Majestăţilor sale Regele Mihai I de România şi Regina Ana.
Horia Văcărescu cântă pe o impresionantă vioară italiană de la 1772, pusă la dispoziţie cu multă generozitate de tutorele său, maestrul Eugen Sârbu.
Pianista Georgiana Fodor îndrăgeşte cariera solistică
Georgiana Fodor este studentă la prestigioasa École Normale de Musique „Alfred Cortot“ din Paris, la clasa prof, Désiré N’Kaoua, unde a urmat şi cursul de muzică de cameră pe care l-a absolvit în anul 2006 cu „unanimitate de voturi şi felicitările juriului“, cea mai înaltă apreciere. Înainte de a fi admisă la cursul pentru obţinerea diplomei superioare de execuţie, a fost studentă la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, clasa prof. univ. dr. Ninuca Oşanu-Pop, absolvind anul II în 2005. Studiul pianului l-a început de la vârsta de şase ani, urmând cursurile Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă“, pe care l-a absolvit în anul 2003. Georgiana Fodor a câştigat numeroase premii la concursuri şi olimpiade, dintre care amintim, în ultimii ani, Marele Premiu al Concursului Naţional de Interpretare „Constantin Silvestri“ (în anul 2000), iar, odată cu acesta, obţinerea unei burse, pe durata unui an, la Colegiul Pocklington din Marea Britanie, unde a continuat studiul instrumental cu pianista concertistă Faye Williams. În anul 2003, la concursul „Sigismund Toduţă“, juriul i-a decernat Premiul Uniunii Compozitorilor, în timp ce Fundaţia cu acelaşi nume i-a oferit Premiul anual „pentru rezultate excepţionale la specialitate şi în promovarea creaţiei muzicale a compozitorului“, acordat elevilor Liceului de Muzică din Cluj-Napoca.
Bogata carieră solistică se manifestă prin recitaluri solo atât în ţară cât şi în străinătate. Îi place enorm să fie solist concertist. Astfel, aceasta a debutat cu Concertul nr. 1 în Do major, op. 15, pentru pian şi orchestră de L. van Beethoven, pe scena Colegiului Pocklington, sub bagheta dirijorului Martin Kettlewel. Ca urmare a selecţiei organizate la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă“, Georgiana Fodor a interpretat Concertul nr. 3 în do minor, op. 37, pentru pian şi orchestră, de acelaşi compozitor, alături de Orchestra claselor XI-XII, condusă de dirijorul Ciprian Para. Doi ani mai târziu, a susţinut Concertul în do minor, KV 491, pentru pian şi orchestră, de W.A Mozart, de această dată fiind acompaniată de orchestra anilor III-IV a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, avându-l ca dirijor pe maestrul Emil Simon. În luna februarie 2007, a interpretat – la „Salle Cortot“ din Paris – Concertul nr. 1 în Re bemol major, op. 10, de Serghei Prokofiev, acompaniată de profesorul său, Désiré N’Kaoua. A participat la cursuri de măiestrie, de unde a preluat şi asimilat elemente tehnice şi de gândire ce au dus la cristalizarea pianisticii proprii, lucrând cu personalităţi marcante în domeniu precum: Paul Badura-Skoda, Désiré N’Kaoua, Bruno Rigutto, Fernando Rossano, Denis Pascal, Jean-Claude Fevre, Dana Borşan, Viniciu Moroianu, Carola Grindea, Elisabeth Altman şi Daniel Goiţi.
