Problema turnului
Cercetările au arătat că este mai uşor să găsim soluţii pentru problemele altora decât pentru ale noastre. În termeni ştiinţifici, acest lucru înseamnă distanţare psihologică.
Această teorie a fost demonstrată de Evan Polman (Universitatea New York) şi Kyle Emich (Universitatea Cornell), care au efectuat patru studii pe 400 de studenţi. Una dintre problemele propuse pentru experiment presupunea evadarea dintr-un turn cu ajutorul unei frânghii a cărei lungime era doar jumătate din cea a turnului.
66% dintre studenţi au găsit soluţia problemei în cazul în care nu ar fi fost vorba despre ei, în timp ce atunci când a trebuit să dea un răspuns în cazul în care ei ar fi fost implicaţi, doar 48% au făcut acest lucru. Soluţia era simplă: frânghia putea fi împărţită în două sfori mai subţiri, ce puteau fi înnodate.
Îmi pare rău!
Ryan Fehr şi Michele Gelfand de la Universitatea din Maryland au efectuat un studiu referitor la modul în care sunt percepute scuzele, în funcţie de personalitatea fiecăruia. În acest scop au fost evaluate două grupuri de studenţi. În prima categorie au fost incluşi 175 de tineri, în timp ce din a doua au făcut parte 171 de studenţi. Aceştia au fost întrebaţi cum se percep, iar apoi cei din prima grupă au fost chestionaţi în legătură cu ce tip de scuză preferă dintre empatie, compensare şi recunoaşterea încălcării regulilor.
Tinerii din cea de-a doua categorie au fost supuşi testului practic. Un student şi-a cerut scuze folosind câte o metodă din cele trei. S-a observat că scuzele de compensare sunt mai apreciate de către individualişti. De exemplu, scuza „Îmi pare rău că ţi-am rupt bluza, îţi voi cumpăra alta“ este mai eficientă decât o simplă părere de rău. Pentru persoanele mai sociabile, empatia este mai eficientă, acestea acceptând scuze precum „Îmi pare rău că nu mi-am respectat promisiunea, îmi imaginez că ţi-am trădat încrederea şi că va fi greu să te mai poţi baza pe mine“.
Scuzele bazate pe recunoaşterea încălcării unor reguli au fost evaluate drept eficiente de către cei care aparţin grupurilor mai mari.
Învăţare în câţiva paşi
Oricine poate învăţa dacă urmează câţiva paşi simpli. În primul rând trebuie să ai o atitudine deschisă şi să priveşti obiectiv activitatea de a învăţa. Apoi, nu trebuie să îţi limitezi orele de somn. Pentru a memora şi învăţa, trebuie să fii odihnit. Deşi sunt conştienţi că au de învăţat, tinerii sunt tentaţi să amâne acest lucru, iar din acest motiv se pot simţi vinovaţi, ceea ce le poate influenţa randamentul şi rezultatele. Un alt pas ar fi structurarea materiei pe care o ai de învăţat şi testarea cunoştinţelor nou-dobândite. În plus, trebuie să ştii că e suficient să aţipeşti şi zece minute, după care te poţi întoarce din nou la studiu. O greşeală pe care o fac majoritatea elevilor şi studenţilor este faptul că nu acordă suficientă atenţie profesorului şi nu îşi dau seama că notiţele luate în timpul cursului nu pot suplini explicaţiile cadrului didactic. Nu în ultimul rând, cel mai important lucru pentru a reuşi la examene este încrederea în sine. O atitudine pozitivă sporeşte şansele de a obţine rezultate cât mai bune.
