Iţele retrocedărilor par din ce în ce mai încurcate pentru autorităţile de la Instituţia Prefectului Dolj. Deşi se chinuiesc de câteva luni să afle cât pământ s-a cerut în Dolj şi cât mai este disponibil pentru restituirea către foştii proprietari, problema pare să fie fără sfârşit.
Autorităţile au aflat, în mare, până în prezent cât pământ solicită doljenii şi cât mai este disponibil în localităţile judeţului, însă date certe despre rezervele de pământ nu se cunosc. Eugen Marinescu, directorul Direcţiei de verificare a legalităţii actelor din cadrul prefecturii, a declarat ieri că mai sunt de emis în total 14.235 de titluri de proprietate în baza Legilor nr. 18/1991, nr. 1/2000 şi nr. 247/2005 pentru teren arabil şi 3.583 pentru pădure pentru o suprafaţă de peste 33.000 de hectare. Lucrurile se complică însă când vine vorba de rezerva de teren declarată de primării ca fiind disponibilă pentru retrocedări. Deşi cifra oficială este de 7.446 de hectare de teren arabil, prefectul Silviu Dumitru a declarat că cifra poate fi mai mică pentru că este posibil ca unii primari să fi raportat drept rezerve şi terenurile neproductive, care nu vor fi acceptate de nici un proprietar.
Autorităţile sunt de părere că problema retrocedărilor va fi rezolvată în câteva luni, până atunci cetăţenii nemulţumiţi de încurcăturile făcute la comune fiind nevoiţi să bată drumul pentru a-şi spune plângerile până la prefectură. „Din datele pe care le văd, ei nici nu ştiu unde sunt dosarele. Presupun că sunt într-un maldăr şi le e lene să-l ia la mână. Când nu o să mai vină nimeni timp de două luni la audienţă cu astfel de probleme, atunci o să consider că am terminat retrocedările“, a spus Dumitru.
Retrocedările, încurcate pe drumul dintre instituţii
Problema încurcăturilor funciare a fost întoarsă ieri pe toate părţile şi de subprefectul Ionel Ciobotea, care a explicat că lipsa unor documente din dosare şi harababura de la nivelul comisiilor locale au fost provocate de modificarea frecventă a legislaţiei în domeniu. Potrivit lui Ciobotea, dosarele s-au plimbat de la o autoritate la alta timp de mai mulţi ani, iar autorităţile locale nu s-au ţinut de şedinţele de fond funciar, aşa că întârzierile au fost inerente. „Notificările pe Legea nr. 1 au ajuns toate. Apoi s-a dat altă modificare şi dosarele s-au întors la comune. Au stat acolo până anul trecut, când s-a hotărât să plece de aici direct la autoritate la Bucureşti. Acum s-a modificat din nou şi toate dosarele trebuie să vină la prefectură pentru controlul de legalitate. Am dus 900 de dosare de despăgubiri în prima tranşă la autoritate şi nu ne-au primit nici unul pentru că erau incomplete“, a spus Ciobotea.
