România ar putea intra în recesiune anul viitor, în contextul în care creditarea şi consumul intern vor fi afectate de înrăutăţirea condiţiilor economice mondiale, iar noul guvern va fi constrâns să înăsprească politica fiscală, potrivit unui analist al Moody’s, citat de Reuters.
Luna trecută, Moody’s estima pentru România o creştere economică între 0 şi 3% în 2009, însă a revizuit previziunile din cauza unei situaţii mai dificile în privinţa lichidităţii decât estima iniţial.
Estimarea Moody’s este prima care avansează posibilitatea intrării României în recesiune în 2009, celelalte prognoze indicând un nivel al creşterii economice de cel puţin 4%.
„România va fi afectată de o schimbare mai drastică a condiţiilor externe. Zona euro şi unele state vecine intră în recesiune, iar lichiditatea este redusă pe pieţele internaţionale, ceea ce va afecta creşterea creditării“, a declarat Kenneth Orchard, analist în cadrul Moody’s, pentru Reuters.
„După alegerile din 30 noiembrie, noul guvern va fi nevoit să înăsprească politica fiscală şi toţi aceşti factori ar putea duce la o recesiune“, a mai spus el.
Moody’s estimează că produsul intern brut (PIB) va scădea cu 0,3% în 2009, însă „există volatilitate în privinţa estimărilor“, din cauza incertitudinilor legate de condiţiile economice la nivel mondial, a menţionat Orchard. Acesta a spus că un declin brusc al economiei va afecta salariile bugetarilor, iar acesta este principalul factor ce ar forţa noul guvern să renunţe la punerea în practică a promisiunilor preelectorale cu privire la cheltuielile sociale. „Noul guvern va realiza că se confruntă cu o scădere reală a veniturilor şi nu va avea de ales. Chiar dacă reduc cheltuielile, nu îşi pot permite un deficit bugetar de 10% din PIB“, a spus el. Luând în considerare înăsprirea condiţiilor fiscale, Orchard estimează pentru 2009 un deficit bugetar de 4,9% din PIB. Guvernul şi-a propus, în proiectul de buget pe 2009, un deficit bugetar de 2% din PIB.
Orchard a mai precizat că România, ca şi cea mai mare parte a ţărilor Uniunii Europene, trebuie să înceapă să se concentreze mai puţin pe temperarea inflaţiei şi mai mult pe creşterea economică, ceea ce va determina banca centrală să reducă, în cele din urmă, dobânda-cheie.
