Guvernul a decis săptămâna trecută eliminarea sporurilor primite de bugetari, cu excepţia celor prevăzute de Codul Muncii.
Guvernul Boc i-a lovit pe bugetari acolo unde-i durea cel mai tare – la sporurile salariale. Măsura era însă de aşteptat, fiind cerută chiar de reprezentanţii sindicali ai bugetarilor, ca alternativă la reducerea cu 20% a personalului din administraţie ori a reducerii cu 20% a fondului de salarii din fiecare instituţie, măsură care ar fi dus inevitabil tot la disponibilizări.
86 de sporuri pentru bugetari
România a devenit în ultimii ani o ţară a sporurilor, o parte din bugetari ajungând să-şi dubleze ori chiar să-şi tripleze salariile de bază pe această cale. În total, în instituţiile de stat există 86 de astfel de sporuri şi indemnizaţii.
În clasamentul instituţiilor cu cele mai multe sporuri conduce detaşat Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu 37 de stimulente. Urmează Ministerul Apărării Naţionale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu 29 de sporuri. Şi angajaţii serviciilor secrete se numără printre cei care vor fi afectaţi de măsurile anticriză, dar şi cei care lucrează în sănătate sau în justiţie, pentru că şi aici găsim sporuri foarte multe. În serviciile secrete există 27 de sporuri, în sănătate – 26, iar în instanţe şi Parchete – 20.
La polul opus, sunt instituţiile statului care nu dau angajaţilor nici măcar jumătate din numărul de stimulente de care beneficiază alţi bugetari. E vorba de Casa Naţională de Pensii, cu numai şapte sporuri, Academia Română, cu nouă sau Ministerul Economiei, cu zece stimulente pentru angajaţi.
Aproape toţi bugetarii se bucură însă de prime de vacanţă, excepţie făcând numai cei care lucrează la Casa Naţionala de Pensii şi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Bani pentru limbi străine şi mâncare
Printre cele 86 de sporuri din sistemul bugetar există unele destul de ciudate. Spre exemplu, angajaţii din Ministerul de Externe primesc un spor de 15-20% pentru folosirea unei limbi străine, deşi aceasta este o cerinţă specifică postului, deci avută în vedere la stabilirea salariului de bază. Există şi alte sporuri atipice, cum ar fi prima de paraşutare (2-8% din salariul de bază), indemnizaţia de ambarcare (15% din salariul de bază) ori sporul de îngrijire a cailor sau câinilor (5% din salariu). Personalul din armată, poliţie şi jandarmerie (dar şi cel din poliţia comunitară locală) primeşte o indemnizaţie pentru hrană, la care se adaugă în majoritatea cazurilor un spor de antenă, acordat pentru că poartă staţii de emisie-recepţie sau îşi desfăşoară activitatea (unii doar câteva minute pe zi) în curtea unor instituţii care au staţii de emisie.
Ore libere în loc de plata orelor suplimentare
Tăierea sporurilor salariale dispusă de guvernul Boc se va aplica din martie – aprilie 2009 şi nu va afecta categoriile prevăzute în Codul Muncii, respectiv sporurile de vechime şi de noapte. În ceea ce priveşte orele suplimentare, acestea vor fi recompensate cu ore libere şi nu cu bani. „Dacă în loc de opt ore, un angajat munceşte zece, are două ore libere pe care şeful instituţiei i le va acorda în termen de 30 de zile. În acest an, vom folosi aceste compensaţii cu ore libere, nu prin plata directă“, a explicat Emil Boc.
În privinţa sporurilor pentru personalul care lucrează cu fonduri europene, premierul a precizat că acestea se vor acorda în continuare, în limita a 75% din salariu, dar strict „personalului cu legătură directă în atragerea fondurilor europene şi numai pe bază de performanţă“.
Pentru a achita datoriile lăsate de cabinetul Tăriceanu, se analizează şi posibilitatea anulării unui spor de 20% acordat în mai multe instituţii care adună amenzi – în total este vorba de 16 astfel de instituţii, între care se află ANAF, Garda Financiară, Garda de Mediu, Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului.
Şi magistraţii va trebui să mai aştepte pentru plata sporurilor câştigate de ei în instanţă (deci acordate de alţi magistraţi) – o sumă enormă, care ar echivala cu banii alocaţi cheltuielilor de capital ale Ministerului Transporturilor pe un an sau tăierea a 10% din salariile bugetarilor, iar din pensii tot pentru un an, precizează NewsIn, citând surse guvernamentale. Printre plusurile salariale pe care le încasează magistraţii se află sporul pentru folosirea computerului, sporul de stres şi de solicitare neuropsihică, chiar şi sporuri de permanenţă (adică şederea într-o instituţie mai mulţi ani), de risc, diferit de alt spor obţinut tot în instanţă, de periculozitate.
Spor pentru reformă
Premierul Emil Boc a declarat sâmbătă la Cluj că profesorii vor primi măriri salariale, dacă sistemul va respecta angajamentele de reformă luate în Pactul Naţional pentru Educaţie. Ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, a fost mandatat să stabilească în acest sens criterii de performanţă, împreună cu reprezentanţii cadrelor didactice.
