În plină criză financiară, numărul magazinelor din Craiova care comercializează articole second hand a crescut simţitor. Deşi acestea satisfac nevoile unei populaţii sărăcite peste noapte, sunt mici şansele ca ele să reziste timp îndelungat.
Dacă multe firme, mai mici sau mai mari, au tras obloanele, desfiinţându-se şi lăsând spaţiile goale, cu anunţul „de închiriat“ lipit cu scoci în geam, un anumit tip de afacere a luat avânt în ultimele luni, extinzându-se în toate cartierele Craiovei. Este vorba de magazinele second hand. În vreme de criză, când nici românului, nici europeanului nu-i mai dă mâna să-şi risipească banii pe lucruri noi, care, ce-i drept, în timp tot vechi vor deveni, magazinele cu obiecte la mâna a doua s-au înmulţit ca melcii după ploaie. Începând din centru şi până la periferii, nu există două străzi alăturate care să nu găzduiască un astfel de spaţiu comercial. Acolo unde cheagul fusese de mult făcut, dintr-un singur magazinaş cu tradiţie, s-a ajuns la o întreagă stradă „second“, mustind de haine, lenjerie, prosoape, încălţăminte şi nenumărate alte astfel de articole utile în casa omului. În multe cazuri, patronii au renunţat la vechile afaceri, falimentare în perioada actuală, şi s-au reprofilat, copiind reţeta succesului de la vecini. Tot din pricina crizei financiare, preţurile produselor cu miros de sac nemţesc au scăzut, iar promoţiile au devenit o regulă de bază a comerţului cu vechituri. Una peste alta, Craiova a ajuns un uriaş second hand, mai mult sau mai puţin profitabil, un târg de chilipiruri pentru cam toate păturile sociale intrate astăzi la strâmtoare.
Ieri trei, astăzi şapte
Lângă Spitalul de Urgenţă Craiova, SC MEDA NIC SRL îmbracă ieftin, de vreo patru ani, cadrele medicale şi precupeţii din piaţă. Deşi preţurile sunt accesibile pentru orice buzunar, pentru a-şi atrage clienţii, patronii au stabilit o promoţie pentru fiecare zi a săptămânii: preţ întreg, reducere la jumătate, totul la doi lei, totul la un leu, totul la 50 de bani. Mai mult decât atât, articolele s-au ieftinit serios, dată fiind febra crizei. Deşi profitul nu este impresionant faţă de anii trecuţi, patronii şi vânzătorii sunt totuşi mulţumiţi că nu au închis taraba şi că încă rezistă pe piaţă.
„Lumea a sărăcit foarte mult“, apreciază, în cunoştinţă de cauză, Nicoleta Marin, vânzătoare la second-ul de la spital. „Asistente, doctori, profesori, elevi, studenţi, pensionari, şomeri, vânzători, nimeni nu mai dispune de bani ca înainte. Aşa încât găsesc că a-şi cumpăra haine la mâna a doua este o soluţie pentru a depăşi criza. Lucrurile sunt mai ieftine decât până acum. Un tricou care se vindea anul trecut cu zece lei astăzi se dă cu trei lei, un leu. Aceasta nu înseamnă însă că vânzările au crescut. Supravieţuim şi noi, ca toată lumea“.
Pe strada Amaradia, doar două-trei magazinaşe îşi îmbiau până mai ieri clienţii cu umeraşele înfipte-n geam. Astăzi, şapte astfel de societăţi se înlănţuie de-a lungul trotuarului, cu firme cât mai atrăgătoare.
„Am deschis magazinul de o lună“, spune Mihaela, proprietara unui spaţiu care, după ce şi-a pierdut chiriaşii cu uşi metalice, a devenit „Îmbrăcăminte, mărci cunoscute, preţ mic, calitate garantată“. „Criza financiară ne-a determinat să alegem o afacere care să reziste în timpurile de acum. Second hand-urile sunt magazinele care, în prezent, atrag cei mai mulţi clienţi. Nu am avut vreme să constatăm un profit pentru că banii s-au rulat mereu pentru marfă. Dar sunt convinsă că este o afacere care te ajută să depăşeşti momentul“, afirmă, convingător, Mihaela.
Se strânge şurubul
În ciuda aparenţelor şi a înmulţirii peste noapte a firmelor ce comercializează articole second, viitorul nu pare să le ofere acestora siguranţă. Ba, dimpotrivă. Constantin Drăghici este propriterul unuia dintre cele mai mari depozite de haine la mâna a doua din Craiova, acesta furnizând marfă pentru firmele mai mici. În plus, afaceristul posedă şi două magazine, situate în cele mai bune zone din oraş. Cu o vechime de 20 de ani în branşă, ştie deci mai bine decât oricine care sunt previziunile pentru business-ul cu vechituri. „Au fost vremuri bune, când afacerile second chiar mergeau. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Nu am sărăcit doar noi, ci sărăcia a început, de fapt, din afară. Belgienii, nemţii, italienii, spaniolii şi danezii au simţit că li se uşurează buzunarul şi au început să nu mai arunce nimic sau şi-au deschis ei magazine la mâna a doua şi nu au mai trimis marfa în ţările sărace, precum România. Din acest motiv, numărul transporturilor cu haine din afară s-a diminuat simţitor şi va scădea şi pe viitor, existând pericolul să nu mai avem ce vinde. Depozitul nostru mai aprovizionează doar magazinele personale, ceilalţi găsindu-şi furnizori la Sibiu, Petroşani, Haţeg. Acolo, diferite fundaţii religioase au deschis afaceri cu hainele căpătate gratis din străinătate. Se pare că acestea au şanse să mai reziste. Ceilalţi, cum suntem noi, ne luptăm din greu pentru supravieţuire. Criza asta e ca un bulgăre de zăpadă. A început în vest şi creşte văzând cu ochii, rostogolindu-se spre noi. Nu se ştie câţi vom supravieţui“, a explicat Constantin Drăghici.
Sărăcia nu face nazuri
Ajunşi în vremuri de restrişte, tot mai mulţi craioveni se „înnoiesc“ din magazinele cu haine la mâna a doua. Preţurile mici reprezintă prima motivaţie. Calitatea materialelor sau mărcile articolelor îi atrag, de asemenea, pe cumpărători mai mult decât produsele noi şi cu preţuri piperate din marile centre comerciale.
„Dintr-o pensie de 400 de lei, nu prea pot să mă îmbrac din altă parte. Nici nu ştiu de când nu mi-am mai luat o haină nouă de la magazin“, spune Matei Adriana, de 57 de ani, pensionară.
„Dau un exemplu: am luat acest tricou şi şapca, ambele Nike, la numai 20 de lei amândouă. Dacă le-aş fi luat noi, plăteam sigur 100 sau 120 de lei“, e de părere Mihai Ionescu, inginer.
„Din păcate, nu-mi permit să-mi cumpăr toate lucrurile noi de care am nevoie. Acum am luat prosoape la mâna a doua. Sunt de calitate, iar preţul este incomparabil mai mic decât în hipermarket: doar doi lei bucata“, spune Elena G., de 50 de ani, profesoară.
