Covrigăriile au apărut în Craiova la fiecare colţ de stradă, deşi oficial România nu a ieşit din criză. Banalul covrig de 50 de bani prinde la orice buzunar. Patronii se gândesc la modernizări, din cauza concurenţei, iar clienţii îşi astâmpără foamea cu astfel de produse, din ce în ce mai sofisticate.
Covrigi clasici, copţi pe vatră, covrigi cu vanilie făcuţi în cuptoare moderne sau covrigi împletiţi înşiraţi pe aţă de cânepă. Toate aceste sortimente îşi găsesc o mulţime de cumpărători în perioada crizei. Afacerile cu covrigi s-au dezvoltat în oraş, mai ales de la apariţia crizei. Clienţii sunt de toate felurile. De la cei mai fără dare de mână, care nu-şi permit un altfel de prânz în oraş, până la alţii, mai înstăriţi, care vor doar să-şi potolească foamea. Patronii fie şi-au lăsat meseriile de bază şi s-au apucat de covrigi, fie s-au reprofilat în branşă, pentru că „mergea mai bine“. Business-ul este modest, pentru o familie, căci nu se învârtesc cifre de afaceri spectaculoase, numai că vânzarea de covrigi a prins pe perioada de criză. Ingredientele nu sunt deloc scumpe: făină, apă, sare, mac sau susan şi zahăr. Evident, vorbim şi despre costuri – energie electrică, gaz, salariile angajaţilor, în unele cazuri şi chiria –
şi, chiar şi aşa, tot mai rămân ceva bănuţi drept profit.
Covrigi clasici versus cei împletiţi
Eugen Ştefan coace covrigi de 36 de ani. El stă toată ziua lângă cuptor şi scoate mii de covrigi pe zi. „Ştie toate tainele covrigilor. Este cocător de atâta timp şi menţine reţeta din 1974“, spune Gheorghe Rotaru, patronul covrigăriei de pe Strada Unirii, locul unde lucrează şi nea Ştefan. Rotaru recunoaşte că acum a apărut concurenţa în branşă: „Mai vindem în jur de 1.500-2.000 de covrigi pe zi, mai mult în zilele de post. A apărut concurenţa prin zonă. Eu am cuptor clasic, omologat. E o tradiţie să facem covrigi clasici, dar ne vom moderniza, pentru că au apărut covrigii împletiţi, făcuţi în cuptoare electrice. Ne vom cumpăra şi noi… Să ştiţi că este o afacere de criză să dai 50 de bani pe un covrig decât să îţi iei tot felul de prostii“. Covrigăria de pe Unirii are şase angajaţi, iar patronul mai deţine alături magazinul de fructe, astfel că afacerile se completează.
Un business de familie
Familia Banu a adus în Craiova covrigii cu aromă de vanilie. El – inginer geolog, ea- fostă angajată la fabrica de Avioane – s-au gândit la o afacere şi şi-au deschis o societate în nume colectiv. „Este o afacere din care trăiesc o familie şi doi angajaţi“, spune Alexandru Banu. „Ne-a venit ideea când eram la mare şi am mâncat de la un turc covrigi făcuţi după o reţetă dobrogeană. Am adus şi noi reţeta în Craiova şi am început afacerea. Oricine are 50 de bani în buzunar să îşi potolească foamea cu un covrig până ajunge acasă să mănânce ce doreşte. Vindem cel mai bine miercurea şi vinerea, adică în zilele de post. Vara nu prea merge vânzarea, dar acum, iarna, este bine“, a povestit Rodica Banu. Ea a mai spus că în afacerea cu covrigi este foarte important să ai vad comercial şi să păstrezi calitatea produsului, „pentru ca omul să vină şi a doua oară“. Într-un cuptor electric de pizza, covrigii familiei Banu intră pe o parte şi ies pe cealaltă, copţi în doar câteva minute.
5.000 de covrigi pe zi
Poziţionarea covrigăriei (vadul comercial) poate face diferenţa între succes şi faliment. Covrigăria din faţa Spitalului de Urgenţă nr. 1 Craiova are o vânzare de aproximativ 5.000 de covrigi pe zi în sezon, după cum spune administratorul firmei, Daniela Ţîţu. „Avem afacerea doar de câteva luni şi este o afacere bună. Un cuptor costă de la 5.000 de euro la 12.000 de euro, dar investiţia ţi-o recuperezi în mai mulţi ani. În sezon, vindem 5.000 de covrigi pe zi, dar în rest 3.000-3.500. Înainte am avut un fast-food“, a afirmat femeia.
„O masă cu 50 de bani“
Clienţii covrigăriilor sunt din ce în ce mai mulţi. Nu oricine îşi permite să mănânce la restaurant în fiecare zi. Unii pleacă de la covrigărie cu sacoşele pline, pentru că iau şi pentru colegii de serviciu sau de şoală, facultate etc. „Sunt ieftini şi buni! Nu mâncăm în fiecare zi friptură. Covrigul este o mâncare de criză, pentru că poţi să iei o masă cu 50 de bani“, a spus un tânăr care tocmai comandase mai mulţi covrigi.
