Managerii BCR spun că se simte o revigorare pe segmentul de companii, unde există cereri mai mari de finanţare, iar la persoane fizice s-au diminuat problemele legate de plata creditelor
Managerii BCR pe regiunea Oltenia au arătat, într-o conferinţă de presă organizată ieri, că economia din această zonă are tendinţe de revenire. „Aşteptăm o creştere economică mai mare în partea a doua a anului, în special, generată de sectorul industriei, de investiţiile în infrastructură, dar şi de companiile care livrează la export, precum Ford“, a spus Radu Cîrstea, director regional corporate în cadrul BCR. El a arătat că sectorul IMM-urilor se confruntă cu provocări cauzate de situaţia actuală, dar că există manageri care au făcut mişcări inteligente şi au făcut ca firmele lor să treacă „testul crizei“. Din zona de sud-vest a ţării, în portofoliul băncii există 1.300 de companii cu cifre de afaceri de peste un milion de euro, care au trecut cum au putut de criză. Bancherii mizează pe o creştere economică de 2% până la sfârşitul anului.
Unde s-au împotmolit firmele?
Radu Cîrstea a precizat că, în zona Doljului, cele mai mari dificultăţi ale companiilor pe perioada crizei au fost legate de nesiguranţa afacerilor, mai exact, firmele nu încasau banii de la clienţii lor, şi astfel apăreau blocaje. Oficialul BCR susţine că pe primele şase luni din acest an majoritatea cererilor de finanţare din partea firmelor au fost acceptate de bancă: „Peste 95% din afaceri au fost finanţate anul acesta în regiunea de sud-vest. Respingerile finanţărilor au fost cauzate de o situaţie financiară mai mult decât precară, firme care aveau pierderi sau situaţii nefundamentate. De exemplu, a venit cineva să îşi facă o companie pe fonduri europene, dar pensiunea urma să aibă patru camere. Astfel de lucruri sunt de neacceptat de către bancă“, a spus Cîrstea.
Totuşi, bancherul a precizat că, în regiunea noastră, cele mai mari cereri de finanţare vin din agricultură şi pe proiecte de infrastructură, acestea fiind catalogate domeniile „cu potenţial“ în Oltenia. Din analiza băncii, companiile din Oltenia au cerut cele mai multe finanţări pentru cofinanţarea unor proiecte cu fonduri europene, pentru acoperirea riscului de dobândă şi a riscului valutar şi abia pe ultimele locuri s-au situat solicitările firmelor pentru finanţarea comerţului şi restructurarea creditelor. Totuşi, dacă firma are datorii mari către furnizori sau dacă nu a înregistrat profit, finanţarea din partea băncii nu este posibilă. Bancherul citat a confirmat acest lucru: „Finanţăm orice afacere a clienţilor noştri, dacă aceasta este viabilă“. Anul acesta, banca nu a cerut insolvenţa nici unui client corporate, afirmă managerii instituţiei de credit.
Cerere mare pentru „Prima Casă 4“
Pe partea de retail, cea mai mare cerere este pentru programul „Prima Casă“, susţin bancherii. Teodora Mardale, director judeţean de retail, a precizat că de pe 6 iunie, când BCR a lansat „Prima Casă 4“, au fost depuse în Dolj 40 de dosare, dintre care 16 sunt deja aprobate. Directorul de Comunicare al BCR, Corneliu Cojocaru, a spus că din cauza numărului foarte mare de dosare de creditare pe „Prima Casă“ evaluarea şi prelucrarea unui dosar durează peste o lună. Dar oamenii interesaţi au la dispoziţie 90 de zile de la depunerea actelor la bancă să îşi găsească o locuinţă. Cei mai mulţi doljeni au mers la bancă să vadă ce credit maxim pot lua pe programul „Prima Casă“, urmând ca după aceea să îşi găsească o locuinţă. Familiile se încadrează, cu predilecţie, să cumpere apartamente vechi.
Executarea silită, ultima opţiune
Băncile fac orice pentru a-şi păstra clienţii actuali. BCR arată că politica sa faţă de client este „pacifistă“ comparativ cu anul trecut, când au existat multe divergenţe între clienţi şi instituţia de credit. Se merge pe refinanţare, restructurare, nu pe distrugerea clientului. Directorul regional de retail al BCR pe zona de sud-vest, Marin Călăraşu, a precizat că la nivelul întregii ţări au fost restructurate până acum creditele a peste 15.000 de familii, iar tendinţa nu este aceea de a executa silit clienţii. „Executarea silită este ultima variantă. Orice client executat este un client pierdut. Noi încercăm să restructurăm“, a declarat Călăraşu. El este de părere că în viitorul apropiat cererea de credite va veni mai întâi de la firme şi ceva mai târziu de la persoanele fizice, care încă sunt reticente în a se împrumuta.
