Fiecare început de an şcolar ar trebui să rămână o amintire plăcută pentru toţi copiii, indiferent dacă trăiesc la oraş sau la ţară. Sunt însă, în mediul rural din judeţul Dolj, şcoli unde elevii îşi vor aminti cu siguranţă şantierul din prima zi de şcoală, mormanele de gunoi aruncate în spatele unităţilor de învăţământ, buruienile înalte de pe terenul de sport, băncile rupte, mirosul de sfoiag, toaletele insalubre din curţile şcolilor sau chiar peste drum de ele… Din păcate, atât pentru edilii acestor comune, cât şi pentru directorii şcolilor, toate aceste situaţii sunt normale. „Aşa e la ţară“, se scuză toţi, amintind zicala „Cine vrea să înveţe carte, învaţă şi la lumina lumânării!“.
Săptămâna trecută, am vrut să vedem situaţia şcolilor din judeţ. Sălcuţa, Izvoare și Seaca de Câmp sunt trei comune doljene, situate la aproximativ 40 de kilometri de Craiova. La Şcoala Primară Plopşor, una din structurile Şcolii Sălcuţa, am găsit joi doar câţiva muncitori, care încercau pe ultima sută de metri să repare pereţii sălilor de curs. Unitatea de învăţământ nu arată nici pe departe a şcoală, ci mai degrabă a casă părăsită, în care mobilierul a dăinuit peste ani. Clanţa ușii de la intrarea în şcoală era ruptă, vizorul scos. Miroasea puternic a sfoiag, iar infiltraţiile de apă din pereţi ajungeau până în dreptul panoului electric. Păşeşti apoi într-un hol lung, din care se intră în cele două săli de clasă. Pe peretele din faţa lor sunt două chiuvete mâncate de rugină, iar racordurile de scurgere a apei sunt rupte. Pe unul din pereţi se vede o placă de marmură pe care scrie: „Sala Anastasie Mirescu“, „fost învăţător şi îndrumător pe căile luminii al fiilor acestui sat între anii 1897-1930“. Câţiva metri mai în faţă este un corp de mobilier ce poate fi folosit ca piesă de muzeu. A fost donat de primul învăţător al şcolii, însă nu a fost recondiţionat, vopseaua este ştearsă. Şcoala era un adevărat şantier. Cei trei muncitori reuşiseră să îmbrace pereţii clasei în rigips. Scândurile din podea erau rupte, zărindu-se pământul sub ele. Terenul din spatele şcolii, ce ar trebui să fie teren de sport, era plin de gunoaie, peturi şi ambalaje de la cutiile de lapte, buruieni până la genunchi. Pentru a ajunge la toaletele din spatele unităţii de învăţământ, copiii sunt nevoiţi să meargă prin aceste buruieni, existând pericolul să fie atacaţi de şerpi. Nu există sursă de apă la toalete, cabinele cu WC-uri turceşti sunt focare de infecţie.
„Păcat de copiii din ziua de azi, pentru că nu se mai face carte în şcoli…“
Şcoala cu clasele I-VIII Sălcuţa este situată chiar lângă primărie, într-o clădire impozantă, ce adăpostește şase săli de curs, un laborator de informatică, cancelaria, cabinetul directorului, biroul pentru secretariat-contabilitate, camera de alimente. Din păcate, directorul unităţii de învăţământ, numit în funcţie de numai două săptămâni, a refuzat să ne vorbească despre pregătirile pentru acest început de an şcolar, motivând că este „ocupată până peste cap“ cu consilii de administraţie şi alte şedinţe. Şi în această clădire, infiltraţiile de apă au pătruns adânc în pereţi, iar pe holurile instituţiei se pot vedea patru chiuvete ruginite, cu straturi groase de depuneri de calcar. Am mers atunci la primărie, să aflăm câţi bani au fost investiţi în unităţile de învăţământ din Sălcuţa pentru acest început de an şcolar. Edilul-șef al comunei a recunoscut că este extrem de dezamăgit de modul în care se face şcoală, de educaţia pe care o primesc aceşti copii, de absolut tot ce ţine de învăţământ. Am aflat astfel că în Sălcuţa 330 de copii urmează grădiniţa şi şcoala, din care aproximativ 80 sunt de vârstă preşcolară. „Păcat de copiii din ziua de azi, pentru că nu se mai face carte în şcoli… Avem o comună frumoasă, cu conace boierişti, o comună în care s-a scris istorie. Nu ştiu ce se va întâmpla însă pe viitor… Cele mai grave probleme sunt generate de absenteism. Majoritatea populaţiei şcolare este de etnie romă, iar acest lucru presupune multă muncă. Din cei 550 de locuitori ai localităţii Mârza, 533 sunt de etnie romă şi doar 17 sunt români. Foarte mulţi părinţi pleacă să câştige bani în Europa, iar pentru perioade de timp îi însoţesc şi copiii“, a spus Ion Pavel, primarul localităţii de peste 15 ani.
Telus Europa transformă şcoala Plopşor
Două din aceste conace au fost recuperate de primărie. În unul s-a înfiinţat o şcoală şi un after-school, iar în celălalt va fi amenajat un centru medico-social. În cele patru sate ale comunei Sălcuţa – Sălcuţa, Plopşor, Tencănău şi Mârza – există patru şcoli şi patru grădiniţe. La Tencănău, din păcate, se învaţă la simultan. „Din cele şase clase de care dispune şcoala, se mai învaţă în două din ele, însă şi acolo sunt probleme. În plus, copii avem din ce în ce mai puţini. Am avut noroc pentru acest început de an şcolar, la Şcoala Plopşor se lucrează cu nişte meseriaşi printr-un proiect demarat de TELUS International Europa pentru lucrări de reparaţie şi zugrăvire. Pe 12 septembrie, 100 de voluntari vor lucra pentru igienizarea acestei şcoli. Pereţii se îmbracă cu rigips, vor încerca să niveleze podele, iar noi, autorităţile locale, ne vom ocupa de lucrările exterioare şi curtea şcolii. Ne-au ajutat mult francezii din oraşul Nantes, din nordul Franţei, cu care avem încheiat un parteneriat la refacerea şcolilor, pentru că altfel era şi mai rău. Ne-au dat 25.000 de euro, cu care am transformat conacul de la Mârza în şcoală. Apoi, printr-un program al Fondului român de dezvoltare, am creat un centru de zi şi after-school pe care îl frecventează 75 de copii. Au fost selectaţi cei mai nevoiaşi copilaşi şi incluşi în acest proiect. La prânz primesc o masă caldă, mâncarea fiind adusă de o firmă de catering. Primesc chiar şi desert, rechizite, au calculatoare, televizoare, avem cuptoare cu microunde. Copiii au început să vină la şcoală măcar pentru această masă, de multe ori îşi iau la pachet mâncarea, să ducă şi frăţiorilor. Este singura şcoală unde avem toalete în incinta clădirii, iar clasele arată precum cele dintr-o grădiniţă din centrul Craiovei. La restul unităţilor şcolare, toaletele sunt încă în spatele curţii. Tot francezii ne-au dat acum 5.000 de euro cu care să le refacem…“, a adăugat primarul. Din cele patru toalete de la Mârza, două erau acoperite, pentru a nu fi folosite. Ni s-a explicat că este o bună modalitate de a se face economie de apă…
Şoferul de microbuz, pus să dirijeze circulaţia pentru ca micuţii să meargă la toaletă
Am mers și în comuna Izvoare să vedem cât de pregătite sunt şcolile de acolo pentru începerea cursurilor. Am ajuns joi, pe la orele prânzului, însă nu am mai găsit pe nimeni din conducerea unității. Am dat însă peste acelaşi haos ca la Sălcuța. Două femei munceau să „igienizeze“ şcoala înainte de 14 septembrie. Au mărturisit că vor face tot ce ţine de ele, aveau mâinile bătătorite de muncă, însă era practic imposibil să termine tot ce era de făcut. Lucrările de reparaţii vor continua şi după începerea cursurilor. Și mai grav este că autorităţile locale și conducerea şcolii nu au făcut nimic în ultimii ani pentru a pune capăt unei situaţii absurde ce există la această unitate de învăţământ. Toaletele la care merg copiii sunt peste drum de şcoală, astfel că ei trebuie să treacă strada pentru a ajunge la ele, fapt ce îi expune la pericole. „În 2007 am fost nevoiţi să construim WC-urile peste stradă de şcoală. Nu a existat altă soluţie. Terenul şcolii a fost revendicat, iar conducerea unităţii de învăţământ a decis să construiască o toaletă pentru elevi pe un teren al primăriei. Școala s-a ocupat de tot. A primit bani de la Banca Mondială, iar la acea vreme s-au băgat aproximativ 160.000 de lei în corpurile în care sunt WC-urile şi magazia de lemne“, a explicat Vergil Fulgu, primarul comunei Izvoare. Reprezentanţii primăriei au mărturisit că au găsit o soluţie, cel puţin temporară, pentru evitarea accidentelor. „Am făcut o adresă către Consiliul Judeţean şi Direcţia de Drumuri Judeţene, ca să montăm limitatoare de viteză. În plus, şoferul care transportă zilnic copiii cu microbuzul a primit sarcină ca în orele în care micuţii sunt la cursuri să rămână şi el în incinta şcolii pentru ca în pauze să dirijeze circulaţia, să îi ajute pe elevi să traverseze strada de la şcoală la WC-uri“, a adăugat primarul.
Primarul promite că la anul va construi toalete în incinta şcolii
Toaletele în care s-au investit o grămadă de bani sunt în paragină. Plafonul este distrus, ușile nu au mânere, geamurile sunt sparte, chiuvetele au dispărut. Au rămas doar câteva ţevi în locul lor. Singura sursă de apă la aceste toalete este undeva în afara clădirii, la un robinet care nu funcţionează… „S-au investit bani în şcoală“ şi pentru acest început de an şcolar, se laudă primarul: „În acest an şcolar, am investit foarte mulţi bani, peste 380.000 de lei, în unităţile de învăţământ. Grădiniţa de la Izvoare a suferit reparaţii capitale, de la acoperiş până la parter. La şcoala centrală am montat în aceste zile centrala termică, a costat aproximativ 90.000 de lei plus TVA, s-au igienizat toate clasele, dar şi exteriorul şcolilor. Din păcate, anul trecut, de vopsirea exteriorului s-a ocupat şcoala, ei au organizat licitaţia, iar lucrările au fost făcute de mântuială. După patru zile de ploi torenţiale, tencuiala şi vopseaua s-au umflat… Anul trecut, am băgat 42.000 de lei în aceste lucrări, iar în acest an am fost nevoiţi să le refacem… În bugetul de anul viitor însă, mi-am propus să prind bani pentru construcţia unor WC-uri chiar lângă şcoală pentru ca elevii să nu mai traverseze. În maximum două săptămâni o să primesc de la proiectant o estimare a costurilor unei astfel de investiţii“.
Condiţiile în care învaţă copiii de la Seaca de Câmp
Următoarea destinaţie a fost Seaca de Câmp. Peste drum de şcoală funcţionează un bar. La ora 14.00, nu am mai găsit nici un cadru didactic sau director în unitate, doar echipa de muncitori angajată să monteze instalaţia pentru centrală. În sălile de curs, ca și în curtea instituţiei, era dezastru… Mizerie, pereţi decojiţi, igrasie, iar în spatele unităţii de învăţământ, maldăre de gunoaie. Toaletele la care sunt nevoiţi să meargă copiii arată deplorabil. Te întrebi cum de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică permit funcţionarea unei astfel de şcoli. Uşi rupte, ciment spart, nu există sursă de apă la toalete… Am luat legătura telefonic cu directorul şcolii pentru a afla cum este posibil ca școala să arate în acest fel cu doar câteva zile înainte de începerea şcolii. Acesta ne-a spus că s-au investit aproximativ 100.000 de lei în Şcoala Seaca de Câmp şi structura Piscu Nou. Mai mult decât atât, reprezentanţii şcolii susţin că au fost făcute igienizări atât în interiorul şcolilor, cât şi în exterior. „S-au montat calorifere şi o centrală pe lemne la ambele. Am făcut curăţenie şi igienizări interioare şi exterioare. Tot în acest an, am făcut şi gardul de la grădiniţa Seaca de Câmp. Avem 165 de copii la grădiniţă şi şcoală, iar numărul acestora este în continuă scădere. Toaletele, recunosc, sunt la pământ, dar sunt în curs de renovare. Vreau să investesc aproximativ 7.000 de lei ca să aduc apa la aceste toalete şi să montez gresie… Sper ca până la jumătatea lunii octombrie să reuşesc să duc la bun sfârşit acest proiect. Mai avem o problemă, acoperişurile trebuie reparate. În 2013, nici nu aveam grădiniţă la Seaca… De anul trecut, Grădiniţa Seaca a fost prinsă într-o investiţie prin Gal Calafat. Am mutat copiii într-o sală de curs şi speram ca din această toamnă grădiniţa să fie funcţională. Din păcate însă, din martie nu s-a mai lucrat deloc la acea grădiniţă, deşi proiectul prevedea ca lucrările să fie gata în acea lună“, a spus Daniela Iordache, directorul Şcolii Gimnaziale Seaca de Câmp.
TELUS International Europe renovează şcoli
Sute de angajaţi ai companiei TELUS International Europe au renovat în acest an Şcoala nr. 136 din cartierul Ferentari al Capitalei. Acţiunea s-a înscris în programul de responsabilitate socială TELUS Days of Giving și a necesitat o investiție de 30.000 de euro. Echipa din România a TELUS International Europe a mai organizat o astfel de acțiune doar de două ori până acum, la centrele sociale de plasament „Pinnochio“ și „Cireșarii II“ din București, în 2013, respectiv 2014. Începând din 2015, TELUS Days of Giving va avea loc de două ori pe an, astfel că, luna aceasta, va fi reamenajată o școală din satul Plopşor, județul Dolj.
