Până în 2020, învățământul profesional și tehnic trebuie să cuprindă 60% din numărul elevilor de liceu. În prezent, în județul Dolj, învățământul tehnologic reprezintă aproximativ 45%. Managerii unităților școlare de profil spun că tendințele sunt de creștere a numărului de clase la aceste filiere, dar că mai sunt încă domenii, precum cel al construcțiilor sau electric, pe care elevii le evită. De asemenea, managerii spun că soluția pentru dezvoltarea învățământului profesional ar fi reintroducerea examenului de admitere la liceu. Pe de altă parte, aceștia atrag atenția că întâmpină dificultăți în flexibilizarea ofertei educaționale și că se confruntă și cu o criză a maiștrilor care se ocupă de practica elevilor, criză care se va adânci având în vedere că cei mai mulți sunt în prag de pensionare.
Pentru promovarea învățământului profesional și tehnic, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a anunțat că va începe o campanie de informare a elevilor și părinților, care se va derula în acest an pe baza unui calendar bine stabilit. De atragerea unui număr cât mai mare de elevi trebuie să se ocupe însă unitățile de învățământ. Managerii școlilor de profil din Dolj spun că în acest sens încheie parteneriate cu agenți economici, care să se implice atât în pregătirea practică, cât și în angajarea absolvenților. „În analiza efectivelor de elevi trebuie să ținem cont și de scăderea populației școlare la nivelul județului, în sensul că nu mai putem să vorbim de creșteri spectaculoase, ci de creșteri care sunt de ordinul zecilor de elevi. Avem o astfel de creștere și la școala profesională. Aceasta a fost constantă în ultimii trei ani, de când s-a reintrodus acest tip de învățământ. Dacă în 2014-2015 aveam 52 de elevi la școala profesională, în 2015-2016 am avut 64, iar în anul curent avem 78 de elevi. Creșterea se datorează ofertei de pe piața muncii, dorinței de implicare a operatorilor economici, materializată prin oferirea spațiilor de producție pentru practica elevilor, dar în special familiilor elevilor, care au înțeles că este mult mai bine să obțină o calificare și să-și asigure un loc de muncă, având și posibilitatea să-și continue studiile liceale după ce obțin certificatul de calificare din școala profesională“, a precizat Petre Cauc, directorul Liceului Tehnologic „George Bibescu“ din Craiova.
Liceul CFR are și clase cu specializare în industria textilă
Unele unități de învățământ încearcă să-şi extindă oferta de calificări, realizând parteneriate și în alte domenii de activitate decât specificul unității școlare. Un astfel de exemplu găsim la Liceul Tehnologic de Transporturi Căi Ferate Craiova, care pregătește deja elevi calificați pentru industria textilă. „Avem două clase de profesională care sunt în an terminal și elevii respectivi vor fi angajați de agentul economic care a solicitat specializările respective, Reloc SA, cu care colaborăm de la reintroducerea învățământului profesional. Partenerul economic le oferă echipamente de lucru, burse și oportunitatea unui loc de muncă. De asemenea, pentru atragerea elevilor am reluat colaborarea cu Regionala Căi Ferate, pentru elevii de la zi. Strategia noului management este de a căuta noi agenți economici. Am încheiat, astfel, un contract cu SC Modexim, pentru o nouă filieră profesională, în domeniul industriei textile, confecționer produse textile, care acum este în anul III, și pentru anul viitor voi avea și o clasă de mecanici de mecanică fină, care repară și întrețin utilajele de la textile“, a precizat Iuliana Cap, profesor în cadrul Liceului Tehnologic de Transporturi Căi Ferate Craiova. De altfel, cadrul didactic a precizat că de obicei calificările pentru care există astfel de parteneriate cu agenți economici sunt foarte solicitate și clasele se realizează cu maximum de elevi.
Învățământul dual, din acest an
Un nou tip de învățământ profesional este învățământul dual, care în Dolj va fi implementat din acest an în două unități școlare, una dintre ele fiind Colegiul „Ștefan Odobleja“ din Craiova. „Învățământul dual este organizat la inițiativa operatorilor economici autorizați, care sunt interesați în calitate de potențiali angajatori. Se adresează elevilor care au absolvit clasa a VIII-a și care susțin evaluarea națională, dar și o probă specifică impusă de agentul economic. Pentru pregătirea practică, elevii vor încheia un contract individual cu agentul economic. Astfel, pregătirea elevilor se va realiza în trei etape. Pentru clasa a IX-a, 80% din pregătire va fi în școală și 20% la agentul economic, iar pentru clasa a X-a și a XI-a – 30% din pregătirea practică se va face în școală și 70% la agentul economic“, a precizat Daniel Ion, managerul Colegiului „Ștefan Odobleja“ din Craiova.
Examenul de admitere la liceu ar direcționa mulți elevi spre profesională
Managerii liceelor tehnologice care au în oferta educațională și școli profesionale spun că mulți elevi ar îmbrățișa ideea de a învăța o meserie dacă s-ar introduce examenul de admitere la liceu. „Vor fi mai mulți care se vor orienta către învățământul tehnologic. Ar fi benefic să se reia discuția și cât mai curând să se reintroducă examenul de admitere la liceu, care ar dirija foarte mulți elevi către școala profesională. Nu jignim pe nimeni și nu trebuie să ne ascundem după deget, nu toți copiii sunt făcuți pentru a urma cursurile unei facultăți. Sunt copii cu înclinații vădite către o meserie. Dar am ajuns aici pentru că timp de 13 ani a existat mentalitatea «Ce, al meu nu poate face liceul și apoi o facultate? De ce să îl duc să facă meserie?». Acum, această tendință a devenit mai puțin evidentă. Prin introducerea admiterii ar crește calitatea și la liceul tehnologic, și mai mulți copii s-ar îndrepta către școlile profesionale. Este o măsură care ar veni în sprijinul învățământului tehnologic, dar și al societății, în general“, a declarat Petre Cauc, directorul Liceului Tehnologic „George Bibescu“ din Craiova.
Oferta educațională, greu de flexibilizat
Managerii liceelor tehnologice spun că, pentru a fi atractive, liceele tehnologice ar trebui să aibă posibilitatea să flexibilizeze oferta educațională astfel încât să răspundă rapid la cerințele noi de pe piața muncii. „Dacă piața muncii are nevoie de o nouă specializare, școlile pot flexibiliza greu oferta educațională, impedimentul fiind autorizarea ARACIP. Dificultățile sunt generate de cantitatea de hârtii care trebuie făcute, de termenele care se impun și de banii ce trebuie alocați. Noi am fost puși în situația de a obține autorizație pentru o anumită specializare. Am primit autorizația, dar am pierdut-o apoi pentru că nu au fost alocate clase timp de doi ani. Cred că ar fi mai bine dacă inspectoratul școlar ar putea să aprecieze dacă o unitate de învățământ este dotată cu resurse umane și materiale pentru a școlariza pentru o anumită calificare. Dacă se vrea autorizarea aceasta, să vină după un an sau doi, dar dacă eu aștept termenele ca să mă pot autoriza fără a avea garanția că primesc apoi în planul de școlarizare acea clasă, atunci nu este ok“, a precizat managerul Petre Cauc.
Elevii fug de anumite calificări
O altă problemă cu care se confruntă cadrele didactice în realizarea claselor de învățământ profesional și tehnic este că anumite specializări nu mai sunt dorite de elevi. Managerii susțin că elevii fug de acestea fără a fi corect informați. „Anul acesta, înainte de a întocmi proiectul de școlarizare, am luat legătura cu agenții economici și am identificat o problemă de percepție la nivelul elevilor. De exemplu, un agent economic ne-a solicitat calificarea de sudor. Din păcate, părinții și copiii când aud de astfel de meserii încearcă să le evite. Cred că este vorba de percepție. De exemplu, mecatronist sună mai bine decât sudor sau lăcătuș mecanic“, a precizat Daniel Ion, directorul Colegiului „Ștefan Odobleja“ din Craiova.
Și unele calificări din domeniul electric sunt ocolite de elevi, dar pentru a le face atractive managerii încearcă să le schimbe denumirea. „Este o lipsă de informare în rândul elevilor și al părinților. Un sudor câștigă foarte bine și există o criză de sudori, pentru că de 15-20 de ani nu au mai fost calificați. Și pentru domeniul electric există aceeași problemă. Pentru a-i determina pe elevi să se specializeze în acest domeniu, am renunțat la clasa de electricieni de joasă tensiune și am înlocuit-o cu confecționer produse electrotehnice, în aceeași idee că poate le sună mai bine“, a mai precizat Petre Cauc, directorul Liceului Tehnologic „George Bibescu“ din Craiova.
Pe de altă parte, managerii liceelor tehnologice atrag atenția că se confruntă cu o criză a maiștrilor, care se va adânci în următorii ani, cei mai mulți maiștri din școli care se ocupă de instruirea practică fiind în prag de pensionare. „Am patru maiștri care vor ieși la pensie în următorii patru ani. Ca să aducem alții tineri este destul de greu, pentru că nu mai au unde să facă acele cursuri de pregătire pedagogică. Universitățile cer între 3.000 și 4.000 de lei pentru un astfel de curs și nu prea sunt doritori“, a mai precizat managerul Petre Cauc.
