George Robertson, secretarul general al NATO, a participat, ieri, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectueaza in Romania, la sedinta saptaminala a guvernului. El a afirmat ca intilnirea cu toti membrii cabinetului Nastase, in care au fost analizate masurile adoptate in acest an in planul reformei din sectorul militar si administrativ, a reprezentat o „experienta unica“ si s-a aratat impresionat de modul in care executivul intelege sa deruleze procesul de aderare. Robertson a declarat insa ca nu poate afirma, deocamdata, cu certitudine care dintre statele candidate vor fi invitate sa adere la Alianta Nord-Atlantica, precizind ca o astfel de decizie va fi luata in cursul anului viitor. „Alianta Nord-Atlantica este impresionata de progresele obtinute in ultimul an in ceea ce priveste reforma armatei si de modul in care autoritatile romane au actionat pentru a asigura cooperarea si securitatea in regiune“, a spus George Robertson.
Adrian Nastase a afirmat ca executivul va mobiliza in continuare toate resursele intelectuale si materiale pentru a indeplini unul dintre principalele obiective ale politicii externe romanesti si pentru a obtine la summit-ul NATO de la Praga, din anul 2002, o decizie favorabila Romaniei. „Aderarea la NATO impune eforturi pe termen lung si vrem sa intarim solidaritatea pe plan intern pentru a indeplini acest obiectiv. Este un proces de transformare atit la nivelul armatei, cit si la nivelul societatii care va fi continuat pentru o lunga perioada de timp, indiferent de decizia de la Praga“, a spus premierul.
– Evenimentele din 11 septembrie au determinat o reexaminare globala si generala a ceea ce inseamna conceptul de securitate pentru lumea noastra de azi. Ati afirmat odata ca aceste evenimente au schimbat fundamental lumea in care traim. Cum puteti defini aceste schimbari si care este impactul lor asupra gindirii strategice a NATO?
– Cred ca evenimentele din 11 septembrie au dus la concentrarea atentiei asupra nevoii de a avea capacitatile adecvate, precum si necesara stiinta de a fi in stare sa actionam si sa reactionam foarte rapid si cred ca ne-au constientizat asupra importantei a ceea ce sint amenintarile neconventionale si asimetrice care trebuie adaugate celorlalte provocari in domeniul securitatii, cu care ne confruntam acum. Da, aceste evenimente au schimbat lumea pentru totdeauna, dar asta nu inseamna ca au schimbat-o intr-un sens negativ deoarece, daca luam masurile potrivite, putem reveni la starea de securitate anterioara, sa le asiguram oamenilor aceeasi senzatie de securitate pe care o aveau pe 10 septembrie.
– In opinia dvs., care este impactul acestor evenimente, in noul context de securitate, asupra procesului extinderii? Credeti ca acest proces are adaugate acum noi valori, o noua importanta sau, dimpotriva, toate aceste evenimente au pus oarecum in umbra extinderea in ordinea importantei?
– Procesul extinderii nu poate fi luat ostatic in nici un fel de catre teroristi si de atrocitatile facute de ei pe 11 septembrie. Din multe puncte de vedere, sintem acum mai hotariti decit am fost vreodata, dar le oferim tarilor posibilitatea sa-si faca propriile lor alegeri privind aranjamente in domeniul securitatii, ca parte integranta si in contextul cresterii climatului de incredere pe continentul european. Dar efectul pe care l-au avut totusi asupra problematicii extinderii a fost acela de a concentra tarile NATO asupra faptului ca orice noua tara care se va integra in Alianta trebuie sa fie gata pentru asumarea calitatii de membru atit din punct de vedere militar, cit si politic. Atunci cind am invocat articolul 5 in termenii caruia un atac impotriva unei tari NATO este un atac impotriva tuturor, am vazut ca este mult mai mare credibilitatea militara a Aliantei decit in trecut si de aceea trebuie sa fim siguri ca aceasta calitate de membru NATO inseamna o deplina compatibilitate cu standardele si cerintele acestei foarte moderne Aliante militare defensive.
– Cu citeva zile in urma, vorbind in numele Aliantei, ati spus: „Ne-am angajat sa cladim o noua relatie intre aliatii din NATO si Rusia“. In consecinta, vom avea un nou Consiliu pentru actiune comuna cu 20 de membri. Intrebarea mea este: oare Rusia va avea un „droit de regard“, posibilitatea de a opune un veto la extindere? Aceasta pentru ca, in trecut, multi oficiali rusi de nivel inalt au argumentat puternic impotriva extinderii…
– Nu, nu vor avea nici „un droit de regard“, nici posibilitatea de veto si nici nu urmaresc acest lucru. Presedintele Putin mi-a spus foarte clar ca nu este interesat in a avea un veto asupra a ceea ce face NATO, dreptul suveran al fiecarei tari fiind acela de a lua propriile decizii. Desigur, rusilor nu le place ideea extinderii, cred din motive gresite, si – pe termen mediu- nu vor fi incintati de aceasta idee. Este o realitate. Dar cred ca le putem explica, putem sa le dam din nou asigurari, le putem spune ca extinderea este un lucru bun pentru stabilitatea din Europa Centrala, iar securitatea si stabilitatea in Europa centrala sint un lucru bun pentru Rusia. Si acest lucru nu este nicidecum impotriva intereselor nationale ale Rusiei.
– Luna trecuta, aici, la Bruxelles, ati vorbit si despre „o noua era a insecuritatii“ si ati spus ca extinderea poate fi o garantie impotriva acesteia. Cum anume? Ce pot oferi tarile partenere, noile tari membre de miine, ca noi si necesare valori?
– Este o noua era a nesigurantei. Sintem acum la sediul NATO si nu stim daca nu s-ar putea intimpla ceva teribil, asa cum au fost evenimentele de pe 11 septembrie. Peste acest sediu zboara zilnic sute de avioane… Traim intr-o epoca de nesiguranta, incercam s-o controlam si actionam, de pe 11 septembrie, pentru a le transmite teroristilor si celor asemenea lor ca pretul pe care-l vor avea de platit va fi mare daca vor incerca sa repete ceea ce au facut atunci. Incercam sa controlam acest procentaj de nesiguranta, iar Alianta a adus un anume grad de siguranta suplimentar pentru continentul european, in momentul in care Polonia, Republica Ceha si Ungaria s-au alaturat NATO. Aceasta a dat o noua valoare de securitate si stabilitate atit acestor tari, cit si vecinilor lor si, atunci cind noi tari vor fi invitate sa se alature NATO, ma astept ca acest sentiment de siguranta si stabilitate sa se extinda mult mai mult. In zece ani, am parcurs o distanta enorma in termenii gindirii de aparare si de securitate. Este de neconceput acum ca tarile sa renationalizeze domeniul apararii. Rusia, Ucraina, alte tari din fosta URSS au acum delegatii la NATO, sint implicate intr-un proces detaliat de programare, in discutii aprofundate, in cooperare in domeniul pregatirii…
– Ati mai spus si ca „trebuie sa continuam extinderea NATO, pentru a ne asigura ca noilor democratii le este garantata cel mai mult securitatea“. Noi, romanii, sintem pe deplin de acord cu aceasta afirmatie. Problema este insa CIND? – si asteptam de mult un raspuns la aceasta intrebare. Tara mea a facut multe eforturi, eforturi foarte mari, pentru a face fata standardelor foarte inalte ale Aliantei. Iar acum va rog sa ne oferiti estimarea dvs. asupra acestor eforturi si a sanselor Romaniei in perspectiva Summit-ului de la Praga.
– Romania a facut mari eforturi, acest lucru este cu siguranta adevarat. Au avut loc numeroase schimbari, in mare parte determinate de aspiratia de a intra in NATO. Mari schimbari au avut loc nu numai pe plan militar, ci si pe planul societatii civile, toate bine primite si inregistrate ca atare. Romania are realizari bune si trebuie sa i se dea o sansa buna de a avea o invitatie anul viitor, dar asta nici mai mult nici mai putin decit toate celelalte noua tari care candideaza in prezent. Daca au fost facute multe, mai ramin inca multe de facut. Chiar daca am vrea sa luam o decizie, nu o putem face pina cel tirziu anul viitor, in apropierea datei la care va avea loc Summit-ul de la Praga. Deci, au fost facute progrese importante, dar nu suficiente. Mai trebuie inregistrate progrese, apoi vom putea formula o judecata finala.
– In opinia dvs., care sint punctele slabe pe care autoritatile romane trebuie sa le rezolve pe termen scurt si mediu? Ce trebuie imbunatatit? Ce trebuie schimbat? Credeti ca reforma militara merge bine, structura Armatei Romane este acum satisfacatoare?
– Au fost facute multe progrese in domeniul militar si ministrul Pascu trebuie felicitat pentru ca a continuat rezolvarea agendei de lucru. Ma astept sa vad progrese suplimentare in acest domeniu, deoarece Romania se asteapta sa fie integrata in structura militara integrata a NATO si acest lucru nu trebuie sa fie doar un beneficiu prin intrarea in NATO, ci trebuie sa existe si posibilitatea de a participa in mod activ. Dar, desigur, NATO are si niste standarde inalte in domeniul civil si este importanta respectarea legilor, existenta structurilor politice necesare in domeniul tratamentului la care sint supuse minoritatile etnice sau relatiile de buna vecinatate: sint domenii in care NATO are standarde inalte, iar Romania trebuie sa continue pe drumul pe care l-a inceput. Dar, acum, daca-mi permiteti sa subliniez citeva dintre lucrurile bune facute de Romania, cred ca presedintia OSCE a constituit un succes extraordinar al Romaniei si, in particular, al ministrului de externe Mircea Geoana. Impreuna, mina in mina, am incercat rezolvarea problemelor din Macedonia si sper ca noi doi, impreuna cu Javier Solana, am contribuit la aducerea pacii si stabilitatii in aceasta tara. Cu siguranta, Romania a facut o treaba foarte, foarte buna in ceea ce a constituit o pozitie internationala extrem de solicitanta, pe care a preluat-o la inceputul acestui an si poate fi foarte mindra de ceea ce a facut acum, cind anul se apropie de sfirsit.
– Trebuie sa va spun ca noi, toti romanii, am avut sperante mari inaintea Summit-ului de la Madrid si ca, pentru opinia publica din Romania, deziluzia a fost mare, cu un sentiment crescind de a fi fost lasati in afara jocului. Acum, toata lumea este din nou entuziasmata in Romania, toti asteapta un mesaj bun si clar de la Summit-ul de la Praga. Cred ca, daca aceasta decizie va fi negativa, dezamagirea va creste din nou. Care este, acum, mesajul dvs. pentru cei care citesc acest interviu, pentru opinia publica din Romania?
– Mesajul meu pentru romani este sa stie ca guvernul tarii dvs. este angajat in obtinerea calitatii de membru NATO si face ceea ce este necesar, dar toate acestea vor insemna si durere. Reforma in domeniul militar va presupune inchiderea unor dotari, reformare profesionala, reducerea structurii de forte, cu o concentrare sporita pe acele activitati militare care sint potrivite pentru a face fata amenintarilor viitorului si nu dusmanilor din trecut. Aceasta va presupune si schimbari legislative pe plan national. Este nevoie de schimbari in modul de tratare a minoritatilor nationale, libertatile civile nu trebuie sa fie garantate doar pentru acest an, ci pentru anii ce vin. Toate acestea sint elemente componente ale standardelor pe baza carora NATO judeca tarile candidate. Mesajul meu, foarte clar, este: sprijiniti ceea ce guvernul tarii dvs. face in acest moment, sprijiniti mecanismele pe care le construieste, sprijiniti NATO in intregul sau pentru ca aceasta organizatie va deveni o parte foarte importanta a existentei dvs. viitoare si face astfel ca sacrificiile de acum sa nu poata sa duca la dezamagiri in viitor.
– Credeti ca, in acest stadiu, toate detaliile Planului individual de aderare, inclusiv cele militare, trebuie sa fie prezentate de catre guvern pentru o larga dezbatere publica? Este normal sa se faca acest lucru? Este aceasta o cerinta a NATO?
– Acesta este un aspect foarte important pentru mine: aderarea la NATO nu este o actiune a guvernului unei tari care adera la NATO. Nu el devine membru al NATO, ci tara pe care o reprezinta. Iar atunci cind sefii de state si guverne din NATO anunta ca au luat o decizie in acest sens, acest lucru este ireversibil, iar pe umerii premierilor si presedintilor care se vor intilni anul viitor la Praga apasa o mare responsabilitate. Ei trebuie sa fie satisfacuti in acel moment nu doar de performantele inregistrate de Romania, dar si de ceea ce se estimeaza ca va face Romania pe viitor. In acest sens, un sprijin puternic din partea opiniei publice in favoarea aderarii la NATO este un lucru absolut vital. Iata de ce sper ca, pe viitor, guvernul va oferi informatii asupra a ceea ce a fost facut, asupra a ceea ce mai trebuie facut si asupra sacrificiilor presupuse de toate acestea. Dar, in acelasi timp, prezentind si enormele beneficii de care se va bucura Romania daca va deveni membru cu drepturi depline al Aliantei.
– Imediat dupa evenimentele din 11 septembrie, presedintele Iliescu a anuntat sprijinul nostru total pentru americani si pentru NATO, afirmind ca eram gata sa actionam ca membri cu drepturi depline in Alianta. Care este raspunsul NATO la atitudinea Romaniei?
– Raspunsul NATO este: va multumim foarte mult si va sintem foarte recunoscatori! Nu exista nici un fel de indoiala ca reactia spontana a presedintelui Romaniei, vorbind in numele poporului roman, a fost bine primita si apreciata ca atare. Este ceea ce asteptam de la o tara care vrea sa se alature Aliantei, dar era si o indicatie foarte clara a solidaritatii pe care Romania este pregatita sa o ofere acum Aliantei, chiar daca este acum doar o tara candidata. Este un semn foarte bun a ceea ce speram ca Romania va face pe viitor, daca va avea sansa sa primeasca o invitatie cu ocazia Summit-ului de la Praga.
