Sute de mii de craioveni sunt iritaţi fonic de haitele de decibeli eliberaţi de autovehicule, trenuri şi tramvaie, precum şi de platformele industriale. Câteva mii dintre ei trăiesc în preajma pragului de zgomot maxim admis.
Nivelul de zgomot maxim admis pentru sănătatea omului este depăşit din cauza traficului rutier pe 17 artere de circulaţie din Craiova, şi ziua, şi noaptea, se arată într-un studiu de specialitate comandat de Primăria Craiova. Cei mai afectaţi sunt craiovenii care locuiesc în zona bulevardelor Dacia, Decebal, Calea Bucureşti, Nicolae Titulescu, Calea Severinului, 1 Mai, Ştirbei Vodă, Romanescu, Carol I şi Râului, precum şi pe străzile George Enescu, Petre Ispirescu, Spaniei, Independenţei, 13 Septembrie, Brestei, Caracal, Tabaci şi Bariera Vâlcii. Aici, volumul zgomotului maşinilor depăşeşte adesea 70 de decibeli ziua şi 60 de decibeli noaptea, pragurile-limită considerate „de conflict“ de normativele în vigoare. Potrivit informaţiilor procesate de firma Enviro Consult, 107.800 de craioveni trebuie să suporte ziua mai mult de 55 de decibeli de producţie rutieră, adică zgomote iritante şi foarte iritante, peste 17.000 dintre ei aflându-se zilnic în preajma pragului maxim admis. Noaptea, aproximativ 34.000 de oameni trăiesc într-un mediu atacat de 55-65 de decibeli. Aproape 8.000 de persoane sunt expuse poluării fonice a tramvaiului ziua, peste 200 dintre ele chiar la 65-70 de decibeli. Între 55 şi 65 de decibeli ajung noaptea la urechile a aproape 5.000 de oameni. Peste 5.000 de craioveni suportă zilnic mai mult de 55 de decibeli produşi de trenuri, 4.000 dintre ei fiind în aceeaşi situaţie şi noaptea. În zonele industriale, locuiesc în raza a peste 60 de decibeli mai bine de 2.000 de oameni, majoritatea pe străzile Bariera Vâlcii, Parângului, Decebal, Primăverii. În aceste arii au fost înregistraţi şi peste 80 de decibeli. Potrivit studiului, craiovenii nu sunt afectaţi de sunetul produs de avioanele care decolează şi aterizează pe aeroport.
Legislaţia, încălcată
Legislaţia din domeniul protecţiei împotriva poluării fonice prevede ca, în baza hărţilor de zgomot aprobate în 2007 la insistenţele Uniunii Europene, până în mai 2008 să fie adoptate planuri de acţiune la nivelul autorităţilor publice locale. În Craiova, termenul nu a fost respectat, în principal din cauza slabei comunicări între instituţii, după cum au precizat reprezentanţii municipalităţii. Un plan de acţiune a fost elaborat în octombrie, însă el nu poate fi aplicat decât după dezbaterea publică şi după avizul organismelor de mediu. „A fost foarte dificil să adunăm datele, ba chiar imposibil pe alocuri. De pildă, indicat este să includem în documentaţie numărul de locuitori de pe fiecare faţadă a unui imobil, date care la recensământ nu au fost procesate. În fine, sperăm ca până la sfârşitul anului să obţinem aprobările pentru acest plan de acţiune care la începutul anului viitor să fie transmis la Bruxelles“, a spus Cătălin Popa, şeful Serviciului pentru protecţia mediului din cadrul primăriei municipiului. Primăria Craiova supune dezbaterii publice, pe 9 decembrie, raportul privind planul de măsuri pentru reducerea nivelului de zgomot din localitate.
Fonoabsorbante
Consultanţii de specialitate au inclus în planul de măsuri pe care ar trebui să-l urmeze Primăria Craiova puncte care par imposibil de realizat. Pentru reducerea poluării fonice provenite de la traficul rutier, planul de acţiune constă în implementarea unui sistem integrat de management al traficului, despre care tot specialiştii spun că „nu se poate aplica localizat, pe câteva străzi, ci trebuie implementat în timp, pe toate străzile din Craiova, prin urmare costul estimat este costul pentru întregul oraş“. Principalul avantaj al unui astfel de sistem ar fi fluidizarea traficului rutier. Altă modalitate de a da mai încet circulaţia ar fi interzicerea traficului greu pe anumite străzi sau accesul contracost, banii urmând să fie folosiţi tot pentru reducerea zgomotului. Pe termen lung sunt vizate în special izolarea clădirilor faţă de arterele de circulaţie prin panouri fonoabsorbante, asfaltarea cu materiale fine şi amenajarea de zone verzi. În studiu sunt estimate la zece milioane de euro – reabilitarea fonică a carosabilului de pe străzile principale, la 2,5 milioane de euro – realizarea sistemului integrat de management al traficului şi la 30 de milioane de euro – înnoirea parcului auto al Regiei de Transport. În cazul tramvaiului, trebuie să se intervină neapărat asupra şinelor şi a roţilor, prin rectificare, dar şi asupra întregii căi de rulare, mai ales la sistemul de prindere. Nu în ultimul rând, ar trebui aduse tramvaie noi sau mai noi. Pentru protecţia fonică faţă de zgomotul de tren, specialiştii Enviro cred că soluţia cea mai eficientă este izolarea clădirilor de locuit faţă de sursă prin panouri fonoizolante. În privinţa „industriei“, este încurajată crearea unor bariere fonice din vegetaţie şi materiale, iar locuitorii afectaţi sunt înştiinţaţi cu cât se reduce zgomotul de la uzină dacă îşi schimbă geamul obişnuit cu un termopan sau cu un dublu termopan.
