4 C
Craiova
miercuri, 13 noiembrie, 2024

Război cu mafia

http:http://www.youtube.com/watch?v=NTWZsubTUJE
http:http://www.youtube.com/watch?v=kjVdd1ww2GA

„Jos mafia rusă!“, „Protecţie socială, nu vrăjeală“, „Naţionalizare!“, „Fie pâinea cât de rea, ne-a furat-o Rusia“ sunt câteva din sloganurile strigate cu disperare de cei aproape două mii de oameni care
s-au strâns ieri în curtea Alro pentru a protesta împotriva închiderii fabricii. În acelaşi timp, Consiliul de Administraţie se întrunise pentru a lua o decizie finală. În cele din urmă, şefii Alro au amânat sentinţa pentru luna viitoare.

 

Într-o zi cu soare, dar pe un ger năprasnic, curtea Alro a fost plină de o mare de oameni, chemaţi de autorităţile locale şi de sindicaliştii din fabrică să se alăture protestului din ultimele zile al angajaţilor fabricii. Înarmaţi cu pancarte, portavoci şi steaguri negre, bătrâni, tineri sau muncitori de la alte societăţi s-au postat în faţa sediului Alro. Unii dintre ei au rude care încă lucrează în fabrică, alţii au apucat să iasă la pensie. Au înfruntat frigul pentru a salva Alro de „cizma rusească“, aşa cum au spus cei mai bâtrâni. Şi au strigat aşa cum nu o mai făcuseră de mult. „Aici e vorba de oraşul nostru. Peste tot patronii fac concedieri, dar batjocură mai mare decât aici nu am văzut. Îmi vine să plâng ştiind că, dacă se închide fabrica, oraşul ăsta va muri. Aici mi-am mâncat tinereţea, dacă e nevoie, aici o să mor“. Sunt vorbele unui bătrânel, care se alăturase grupului celor mai tineri. Nu protesta. Nu mai avea forţă, iar frigul îl rebegise de tot. Îi privea cu satisfacţie pe tinerii care strigau din toţi plămânii, parcă mirat că trăise s-o vadă şi pe asta: ameninţarea cu închiderea. Aceeaşi satisfacţie, dar amestecată cu teamă şi ură pentru patronul rus, se citea şi pe chipurile masei de oameni, care ascultau discursurile liderilor sindicali. Dacă ar fi putut, i-ar fi rupt în bucăţi pe cei din conducere.

 

„De aici nu plecăm!“

 

„Aici vom face Crăciunul, în corturi, dacă e nevoie. Dacă se închide fabrica, Slatina va ajunge ca Valea Jiului. Nu vrem să se închidă nici o uzină de electroliză“, şi-a început discursul unul dintre liderii sindicali, cuvinte urmate de fluierături şi huiduieli adresate conducerii fabricii. „Ruşine, ruşine să le fie! Ei stau la căldură şi noi aici, în frig, şi nu se deranjează să coboare să discute cu noi“, zbierau oamenii, aţâţaţi de conducătorii lor. „Nu suntem termitele şi gongile lor. Criza financiară a fost precum gripa aviară. Au ajuns să invoce criza, iar ei au profit de 130 de milioane de dolari pe anul ăsta. De ce trebuie să închidă fabrica?“, s-a adresat mulţimii alt lider sindical, după care a urmat un potop de huiduieli.

Arsenalul sindicaliştilor în încercarea de a-i convinge pe ruşi să nu închidă fabrica a inclus şi un sicriu negru, acoperit cu o pânză neagră, pe care era scris numele oligarhului rus, Vitalyi Matchinski. Din când în când, un tânăr îmbrăcat în haine preoţeşti improvizate tămâia coşciugul întru veşnica pomenire. „Poate aşa alungăm duhul rău din fabrică“, se auzea murmurând printre oameni.

Înflăcăraţi de tonul sindicalist al liderilor lor, mulţimea a început să strige într-un glas „Naţionalizarea, naţionalizarea“, ca soluţie la salvarea fabricii. „Nimeni nu vă va fi prieten în afară de un român. Ce să caute un rus la noi!“, le ţineau isonul sindicaliştii.

Furioşi şi înţepeniţi de frig, oamenii aruncau din când în când un ochi către uşa de la intrarea în clădirea administrativă. Poate ieşea cineva să le comunice decizia şefilor din birouri. Când au auzit că la şedinţa Consiliului de Administraţie nu au venit şi reprezentanţii ruşi, care au preferat să vorbească prin telefon, au luat foc. „Să rămână acolo la Zürich, pe schiuri. Am ajuns să ne conducă prin telefon nişte schiori. Ne-au luat banii şi acum vor să ne termine“, a vibrat în aer din mii de piepturi. Pentru a întări spiritul naţional, la boxe s-a difuzat „Deşteaptă-te, române!“, intonat de unele persoane cu mâna la inimă.

Alături de angajaţii Alro au fost şi sindicaliştii Sanitas. „Nu pot uita când tratam tineri angajaţi la Alro cu crize de astm bronşic“, a spus liderul Sanitas din Olt, acompaniat apoi de furia protestatarilor. „Nouă ne rămân bolile, iar lor, banii! Acum e momentul ca Traian Băsescu să intervină“, a strigat mulţimea, după care, în cor, s-a scandat numele preşedintelui ţării.

 

Darius Vâlcov: Slatina nu e oraş rusesc

 

Liderii politici locali, în frunte cu primarul Slatinei, Darius Vâlcov, au fost şi ei prezenţi pentru a da greutate protestului, dar unii dintre ei, în loc să apeleze la raţiune, s-au pierdut în iureşul lozincilor sindicale. Chiar şi primarul Slatinei a luat-o puţin pe arătură, pentru a le demonstra oamenilor prezenţi că este alături de ei. „Aici este un gest de solidaritate. Nu se poate ca pentru un interes meschin de a vinde energia să fie daţi afară oameni. Să nu uite patronii că Slatina nu este oraş rusesc. Pentru parlamentarii de Olt este prima lor datorie de a salva oraşul de distrugerea rusească. Vom fi alături de sindicate, orice ar fi, chiar dacă ne sacrificăm Crăciunul. Alro a cumpărat energie cu 27 de dolari şi acum vrea să o vândă de câteva ori mai scump. Criza e doar un pretext pentru patronat. Ruga mea este să fiţi solidari. Nu-i lăsaţi să intre în uzină să închidă halele!“, a clamat Darius Vâlcov în uralele mulţimii.

Luat de val a fost şi parlamentarul Marian Niţă. „Năstase este omul care a distrus Alro. Este urât şi ruşinos ce s-a întâmplat de la privatizare. Să le spunem acestor mafioţi că fabrica este a noastră“, a spus Niţă, care s-a raliat mulţimii, adeptă a principiului „noi nu ne vindem ţara“.

Mai echilibrat a fost preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu. „Mâine (azi – n.r.) voi convoca o şedinţă cu parlamentarii de Olt, autorităţile locale şi conducerea Alro, pentru a găsi soluţii. Vom încerca să iniţiem un proiect de lege ca Alro să devină societate de interes naţional“, a spus acesta.

 

Din ciclul „Şi ei e oameni“

 

În ciuda discursurilor înflăcărate, nerăbdarea devenea tot mai mare. După ore de scandat, oamenii aşteptau cu sufletul la gură decizia Consiliului de Administraţie. În biroul directorului Gheorghe Dobra, unde era şi country managerul Vimetco, Marian Năstase, au urcat primarul Vâlcov şi grupul de lideri sindicali. Aşteptarea devenea tot mai grea. După mai bine de o oră, preşedintele sindicatului Alro Product, Ion Drăghia, a coborât nervos şi le-a spus sindicaliştilor că şefii Alro au amânat luarea unei decizii. „Ne-au amânat pentru luna viitoare, sperând că atunci nu vom fi la fel de uniţi“, a spus acesta cu glas tremurând. Un vuiet crescând s-a prăvălit peste scena vorbitorului şi mii de glasuri au urlat aproape zguduind geamurile din birourile şefilor: „Hooooooţiiiii! Fără amânare“, s-a strigat timp de câteva minute. „Fac apel la colegii mei de sindicat să coboare în mijlocul oamenilor“, zbiera Drăghia în microfon, îndemnându-i pe ceilalţi lideri sindicali să părăsească biroul directorului Dobra.

După câteva minute, primarul Vâlcov şi sindicaliştii au coborât în mulţime. Pe un ton vizibil schimbat, el le-a cerut oamenilor înţelegere pentru partea română din conducerea Alro. „Până la sfârşitul anului nu se va închide nici o hală şi nu va fi concediat nici un om. La sfârşitul lunii ianuarie, Consiliul de Administraţie se va întruni din nou cu toţi membrii, dar avem garanţia că fabrica nu se va închide în 2009. Conducerea este dispusă să se întâlnească şi cu guvernul. Cred că e corect ca până atunci să mergem, iar peste o lună să fim din nou aici. Atunci vom cere şi ceva clar, în scris. Nu putem forţa acum nota. Cei din Consiliul de Administraţie nu sunt patroni. Dacă vom fi şi în ianuarie uniţi, vom trece cu bine şi de 2009 şi poate şi de următorii patru ani“, a spus Vâlcov. După câteva minute în care fiecare comenta nehotărârea CA-ului de la Alro, mulţimea s-a împrăştiat cu speranţa că în ianuarie se va afla ceva concret.

Ce decizii s-au amânat în CA de la Alro

Şedinţa de consiliu de la Alro avea pe ordinea de zi opt puncte principale: aprobarea bugetului pe anul 2009 cu reducerea de capacitate de producţie prognozată, aprobarea justificării tehnico-economice privitoare la restructurarea societăţii, a noii organigrame de principiu rezultate în urma restructurării, precum şi a planului de acţiuni care urmează să fie implementate în vederea realizării restructurării. De asemenea, alt punct controversat ce trebuia votat era constituirea unui grup de lucru însărcinat cu elaborarea şi implementarea de strategii pentru comercializarea surplusului de energie electrică al societăţii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

66 COMENTARII