Dacă doriţi să scăpaţi de traficul de zi cu zi sau de stresul de la serviciu, ar trebui să alegeţi o locaţie care să vă ofere linişte. Un astfel de loc este Insula Madagascar.
Insula Madagascar se găseşte în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică. Aici simţiţi că vă întoarceţi în sânul naturii, în forma ei nealterată de activitatea umană.
Totodată, în Madagascar veţi găsi o impresionantă biodiversitate pentru că insula este mediu natural pentru 5% din speciile de plante şi animale, dintre care 80% sunt unice în lume. Printre exemplele notabile de biodiversitate se pot enumera infraordinul de primate al lemurienilor, trei specii de păsări endemice şi şase specii de baobabi endemici.
Insula a fost populată de etnii din Africa
Insula a fost populată la începutul mileniului I de etnii asiatice originare din Indonezia, Malaiezia şi Melanezia, care s-au contopit cu populaţia aborigenă, dar şi cu cea africană şi arabă imigrată ulterior. În secolele X-XI s-a răspândit în aceste locuri mahomedanismul adus de arabii care au întemeiat primele factorii în estul insulei.
Navigatorul portughez Diego Dias a fost, în august 1500, primul european care a vizitat Madagascarul, urmat de negustorii olandezi, francezi şi englezi. De la numele de „matacassi“- dat de europeni popoarelor aborigene – derivă denumirea modernă a statului. Tentativa Franţei de a-şi impune în secolul al XVII-lea autoritatea colonială a eşuat în faţa rezistenţei autohtone. Regatul absolutist Merina (Imerina), creat în secolul al XVII-lea, a unificat, în timpul suveranului Radama I (1810-1828), întreaga insulă şi a adoptat numele oficial de Regatul Madagascar. În 1885, Franţa a impus Madagascarului protectoratul său, apoi l-a proclamat colonie în 1896.
Piraţii au zăbovit 40 de ani în aceste locuri
Surse neoficiale susţin că, patru decenii, Insula Madagascar a stat sub semnul steagului negru cu cap de mort. Căpitanul William Kidd, Henry Every şi Thomas Tew sunt doar câţiva dintre piraţii ale căror legende sunt povestite cu emoţie de malgaşi, locuitorii Republicii Madagascar. Insulă necolonizată şi puţin explorată, situată în apropierea continentului african, lângă rute comerciale importante – Marea Roşie şi Oceanul Indian -, Madagascar avea să devină între 1690 şi 1730 baza de operaţiuni a celor mai de temut tâlhari ai apelor. Alungaţi din Caraibe de vasele militare ai căror căpitani voiau să îi prindă şi să îi pedepsească, piraţii s-au refugiat aici, găsind importante resurse de hrană. Corăbiile încărcate cu mătăsuri, mirodenii şi bijuterii care se îndreptau spre Europa erau adesea atacate de piraţii din Madagascar. Vasele care călătoreau dinspre continentul nostru spre India erau, la rândul lor, golite de aur, argint şi monede.
Musulmanii care porneau în pelerinaj spre Mecca, încărcaţi cu pietre preţioase şi alte obiecte de valoare, nu scăpau nici ei de cruzimea tâlharilor.
Ţinutul lemurienilor şi al cameleonilor
Insula din zilele noastre nu diferă prea mult de cea din vremea piraţilor. 80% dintre speciile de plante şi animale pe care le întâlniţi în Madagascar sunt unice în lume. Doar aici vedeţi lemurieni (mamifere asemănătoare maimuţelor) şi fossa (animal care seamănă cu puma), iar 99% din speciile de broaşte de pe insulă sunt unice. Madagascarul adăposteşte şi jumătate din cameleonii de pe Terra.
Cel mai mare parc naţional este Masoala, aflat în nord-est, locul ideal pentru a cunoaşte flora şi fauna insulei. Rezervaţia conţine şi trei zone marine, care protejează peste 10.000 ha de recife de corali, plante unice şi mangrove (formaţiuni vegetale alcătuite din arbori şi arbuşti, caracteristice ţărmurilor mlăştinoase). Rezervaţia naturală Stricta Tsingy de Bemarha se întinde pe coasta de vest. E bogată în păduri, lacuri şi mangrove mlăştinoase, care adăpostesc specii de păsări şi de lemurieni în pericol de dispariţie. Peisajele vă taie respiraţia: munţi semeţi, grote, canioane şi piscine naturale.
Antananarivo, capitala ţării
Situată în inima insulei, capitala Antananarivo este şi cel mai mare oraş al ţării. Malgaşii o numesc „Tana“, iar francezii, ale căror influenţe sunt încă puternice, „Tananarive“. Palatul Rova, construit pe cel mai înalt deal din zonă, continuă să domine oraşul, în ciuda incendiului de acum un deceniu, care a distrus părţi importante ale clădirii. Localnicii îl privesc cu mândrie şi îl consideră un simbol, deoarece a fost reşedinţă a Dinastiei Merina, prima care a reuşit să unească Madagascarul, în secolul XIX. Animalele unice ale insulei fac spectacol, în fiecare zi, la Grădina Zoologică Tsimabazaza. Clădirea care adăposteşte reptilele îi va înfiora pe cei care se tem de cameleoni ori de şerpi.
În apropiere se află şi un Muzeu de Istorie Naturală, unde sunt expuse, printre altele, fosile şi fluturi. Capitala e faimoasă şi pentru Zoma, a doua piaţă ca mărime de pe glob, deschisă zilnic.
Fauna unică de aici este ameninţată
Specificul şi unicitatea Insulei Madagascar rezidă în cele 13.000 de specii de plante şi animale care nu mai pot fi găsite nicăieri în altă parte a lumii.
Pentru unele dintre acestea, ameninţate de încălzirea globală şi de distrugerea habitatelor, cercetătorii încearcă să găsească soluţii care să contribuie la conservarea lor. Potrivit ultimelor estimări, aproximativ jumătate din speciile de plante şi trei sferturi din cele de vertebrate cunoscute în lume reprezintă specii endemice, concentrate în anumite zone ale lumii.
