Cinci strategii pentru a ne simţi bine cu noi înşine şi în armonie cu lumea, aceasta este reţeta (aproape) infailibilă a fericirii, dacă este să ne luăm după părerea psihologilor interpelaţi de cotidianul Guardian.
De azi nu trebuie să ne mai plângem singuri de milă, ci a venit momentul să „scoatem“ la înaintare tot curajul de care suntem în stare şi să găsim o vocaţie care să meargă dincolo de preocupările noastre profesionale. Să fim mai afectuoşi, mai tandri şi mai generoşi sau, cel puţin, să simulăm aceste emoţii întocmai ca un actor. Şi să nu subestimăm pesimismul, pentru că, dacă ne aşteptăm la ce e mai rău, cresc şansele de a nu ne atinge propriile obiective. Cel puţin, acestea sunt recomandările psihologilor pentru a avea o viaţă fericită şi liniştită.
Fiţi pozitivi
Fiţi pozitivi, recomandă Barbara Fredrickson, profesor de psihologie la Universitatea din Carolina de Nord. „O atitudine pozitivă vă face mai frumoşi şi mai sănătoşi, pentru că favorizează scăderea presiunii, minimalizează durerea, reduce incidenţa bolilor şi, în plus, garantează o mai bună calitate a somnului. Măriţi numărul de emoţii pozitive în cursul unei zile, chiar dacă acestea sunt pasagere: la un moment dat, vă veţi simţi tras într-o spirală ascendentă de pozitivism. Găsiţi un moment pentru a descoperi partea pozitivă în orice lucru. Nu vă plângeţi de milă («Relaţiile mele se termină mereu prost») şi nici nu vă grăbiţi să trageţi o concluzie («Nu voi reuşi niciodată să duc la bun sfârşit acest proiect») şi nu mai despicaţi firul în patru. Orice lucru bun care vă poate creşte moralul – o plimbare în parc sau câteva minute de înot – este mereu o alegere bună“, crede Fredrickson.
Relaxaţi-vă şi meditaţi
Meditaţi, ne recomandă Daniel Goleman, psiholog şi scriitor în Massachusetts. „Meditaţia ne ajută să gestionăm mai bine reacţia noastră la stres şi să ne revenim mai repede după evenimente traumatizante. Aici se află cheia fericirii. Pentru un studiu, mai multe persoane cu locuri de muncă foarte stresante au urmat un curs de meditaţie timp de opt săptămâni şi la finalul experimentului au declarat că se simt mult mai fericite şi că şi-au amintit de ce au ales acel loc de muncă. Înainte erau mult prea stresate pentru a-şi da seama. Şi începătorii pot avea avantaje în urma meditaţiei, însă au nevoie de practică. Am petrecut o seară cu Yongey Mingyur Rinpoche, călugărul tibetan considerat „cel mai fericit om din lume“. Cum a ajuns până aici? Cu exerciţiu constant. Mi-am dat seama că îşi revenea rapid după necazuri şi supărări şi că tocmai, în funcţie de această capacitate a sa de a-şi reveni, ştiinţa calculează parametrii fericirii“, crede Goleman.
Fiţi indulgent cu propria persoană
Fiţi mai indulgenţi cu propria persoană, recomandă Paul Gilbert, profesor de psihologie la Universitatea din Derby, Marea Britanie.
„Din felul cum ne privim pe noi înşine – adoptând o atitudine binevoitoare sau severă – depind în mare parte buna noastră dispoziţie, nivelul de satisfacţie şi capacitatea de a face faţă dificultăţilor. Dacă vă reproşaţi ceva, opriţi-vă un moment, respiraţi profund şi încercaţi să vă gândiţi la cele mai bune calităţi ale dumneavoastră, cum ar fi generozitatea, afecţiunea şi tandreţea. Nu contează dacă chiar sunteţi tandri, afectuoşi şi generoşi, important este să ştiţi şi dumneavoastră să simulaţi aceste emoţii, la fel ca un actor care îşi intră rol. Notaţi-vă într-un jurnal cum se modifică simţul dumneavoastră autocritic când faceţi acest exerciţiu. Doar după aceea, concentraţi-vă atenţia pe problema ce trebuie rezolvată“, a spus Gilbert.
Pesimism de bun augur
„Profitaţi“ de pesimism, propune, la rândul său, Julie Norem, profesor de psihologie la Wellesley College, Massachusetts. „Pesimiştii sunt mereu în defensivă şi se aşteaptă la ce e mai rău, risipind energii mentale preţioase, încercând să îşi imagineze cum s-ar putea alege praful de orice lucru. Însă, făcând asta, ei au mai multe şanse să îşi atingă obiectivele. Este o tactică utilă, pe care o recomandăm tuturor. Imaginaţi-vă ce ar putea merge rău într-o situaţie, studiind cu atenţie toate detaliile. Dacă aveţi trac la ideea că trebuie să vorbiţi în public, fiţi mai clari: ce vă sperie mai tare: să vă cadă din mână foile cu notiţe sau să vă împiedicaţi când vă îndreptaţi spre pupitru?Acum încercaţi să vă imaginaţi etapa succesivă: dacă vă cad foile din mână, vă temeţi că cineva va izbucni în râs? Cu ajutorul acestei strategii, veţi putea să vă mutaţi atenţia de la emoţii asupra faptelor şi să reflectaţi cum puteţi evita sau face faţă unor eventuale rezultate negative“, a spus Norem.
Descoperiţi-vă vocaţia
Găsiţi-vă adevărata vocaţie, ne îndeamnă Jonathan Haidt, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia. „Munciţi mai puţin, câştigaţi mai puţin, cumpăraţi mai puţin şi dedicaţi în schimb mai mult timp familiei, vacanţelor sau altor activităţi plăcute. Urmaţi-vă obiectivele, însă nu uitaţi niciodată că tot ce contează este călătoria, nu destinaţia. Dacă munca pe care o desfăşuraţi nu are nimic în comun cu adevărata dumneavoastră vocaţie, de ce nu încercaţi să luaţi atitudine, astfel ca să aveţi mai multe satisfacţii decât un simplu salariu la sfârşit de lună? Dacă nu reuşiţi, căutaţi o pasiune care să vă dea satisfacţii din afara domeniului în care lucraţi. De exemplu, de natură religioasă, socială sau politică.
„Pesimiştii sunt mereu în defensivă şi se aşteaptă la ce e mai rău, risipind energii mentale preţioase încercând să-şi imagineze cum s-ar putea alege praful de orice lucru. Însă, făcând asta, ei au mai multe şanse să îşi atingă obiectivele. Este o tactică utilă, pe care o recomandăm tuturor“.
Julie Norem, profesor de psihologie la Wellesley College
