Încă o toamnă aşteptată cu groază de locuitorii din Murgaşi, după ce vara capricioasă, cu ploi abundente, le-a făcut destule probleme. Au văzut cu ochii lor cum podurile şi podeţele au fost luate de ape, cum canalele nu au făcut faţă precipitaţiilor, intrând în gospodării şi locuinţe. Nici până în prezent nu s-a găsit o soluţie pentru asfaltarea celor aproximativ 15 kilometri din drumul judeţean care face legătura între satele Murgaşi şi Veleşti. Drumul este numai gropi, iar praful lăsat în urmă de maşini face aerul irespirabil. Odată cu căderea primelor ploi, copiii trebuie să încalţe cizmele de cauciuc pentru a putea răzbi prin nămoalele pe care autobuzul le străbate cu greu.
Sunt ani buni de când sătenii din Murgaşi – Dolj trăiesc doar cu speranţa că vor apuca vremuri mai bune. Populaţia comunei este îmbătrânită. În cele opt sate ale comunei – Murgaşi, Balota de Jos, Balota de Sus, Buşteni, Gaia, Picăturile, Rupturile, Veleşti – mai trăiesc aproximativ 2.400 de oameni. S-au dus timpurile când nu existau destule spaţii pentru copiii care mergeau la şcoală. Astăzi sunt şcoli, dar nu sunt elevi, iar cu fiecare an care trece situaţia devine alarmantă. „Înregistrăm cam trei, patru naşteri pe an, în schimb sunt cam 50-60 de decese. Au fost ani când funcţionau trei şcoli gimnaziale I-VIII în Veleşti, Balota de Jos şi Murgaşi, plus cele care funcţionau special pentru clasele V-VIII. Apoi, a trebuit să comasăm şcoala din Veleşti cu cea din Balota. Degeaba avem dotări în aceste şcoli dacă nu mai avem copii… Avem mai multe şcoli decât elevi, motiv pentru care trei unităţi de învăţământ stau închise. Am discutat despre aceste aspecte chiar zilele acestea cu directorul şcolii, iar concluzia este următoarea: în anii viitori, situaţia va fi critică. Vor exista clase cu doar trei-patru copii“, povesteşte Constantin Nedelea, primarul comunei Murgaşi.
240 de dosare de ajutoare sociale, 30 de persoane cu dizabilităţi, peste 150 de tineri plecaţi peste hotare
Sărăcia îşi face simţită prezenţa în Murgaşi, deşi oamenii sunt muncitori, lucrează pământul sau cresc animale. Cei mai mulţi bătrâni trăiesc din pensii sociale, iar mulţi dintre tineri doar din ajutoare sociale sau alocaţii.
„Avem 240 de dosare de ajutoare sociale. Dacă acum un an aveam 17 dosare pentru acordarea de indemnizaţii pentru persoane cu handicap şi implicit pentru însoţitorii acestora, astăzi avem în jur de 30 de dosare. Din păcate, sunt copii cu handicap grav, bătrâni cu diferite boli care au fost prinse în categoria de handicap. Fiind vorba de populaţie îmbătrânită, aceşti oameni sunt înregistraţi cu boli cronice, cu probleme cardiace sau de altă natură… Tinerii au plecat în mare parte din comună. Avem cam 150 de tineri care au luat drumul străinătăţii. Sunt peste 450 de locuinţe care au rămas goale, în care doar ocazional mai stă cineva. Nu sunt de condamnat, trebuia să facă ceva pentru a-şi câştiga existenţa. Avem şi cazuri fericite, cei care au plecat şi au revenit acasă s-au întors cu ceva venituri şi au investit. Şi-au construit o baie, o bucătărie, un gard, au încercat să îşi îmbunătăţească condiţiile de trai, aşa cum au văzut pe unde au umblat“, a adăugat primarul Nedelea.
Nici salvarea nu o să mai ajungă la ei…
Cea mai mare problemă a locuitorilor din acest colţ de judeţ, dar şi a autorităţilor locale, rămâne cea a infrastructurii. Kilometri întregi din drumul judeţean (DJ 643A) care face legătura între Murgaşi şi Veleşti stau de ani buni sub semnul nepăsării. 300 de familii trec printr-un adevărat calvar la fiecare ploaie sau zăpadă.
„E drumul iadului… Nenorocirea cea mai mare este că a început să facă şi victime. Chiar în urmă cu câteva săptămâni, pe o porţiune din acest drum a fost omorâtă o femeie. Suntem nevoiţi să mergem prin şanţ de teamă să nu dea maşinile în noi. Îi înţelegem şi pe şoferi că nu îşi pot controla maşinile pe un astfel de drum, că încearcă să ocolească fiecare groapă pentru a nu-şi distruge maşina. Pe aproximativ un kilometru, de câteva luni, o echipă de muncitori a decopertat o porţiune de drum şi l-au lăsat aşa. Să vedeţi la primele ploi ce o să fie. Cred că nici autobuzul nu o să mai intre pe acest drum judeţean… Suntem oameni bătrâni la care, până la urmă, nici salvarea nu o să mai răspundă la solicitări din cauza acestor drumuri. În fiecare an dacă se asfaltau câţiva metri ar fi fost gata. Sunt multe de făcut în comună, însă măcar acest drum şi drumul spre biserică să îl pietruiască…“, a povestit Iulica Ploaie, o localnică.
„Apa se va scurge de pe versanţi şi va inunda tot“
Şi săteanul Grigore Neagoe este extrem de mâhnit, cea mai mare supărare este că cei şase nepoţi cresc din alocaţii: „Suntem săraci. Locuim trei familii în aceeaşi gospodărie. Fiul meu are şase copii, cel mai mic de câteva luni. Nu are alte venituri decât alocaţiile copiilor pentru a-şi creşte copiii. Primăria ar trebui să găsească soluţii pentru sprijinirea acestora, să îi acorde ajutor social… Din cauza precipitaţiilor, gospodăriile ne-au fost afectate, însă nimeni nu a luat vreo măsură să cureţe şanţurile din faţa curţilor. Şi drumurile agricole, podurile şi podeţele au fost distruse de apa scursă de pe versanţi. Degeaba au început construirea canalului colector dacă nu l-au terminat, nu au pus dale, nu au întărit malurile. Să ne rugăm să avem o iarnă blândă, pentru că la primăvară ne vom confrunta iar cu inundaţii şi atunci va fi vai de zilele noastre“. Şi Nicolae Neagoe, de 74 de ani, are supărări care nu îi dau pace: „Este o comună cu fântâni multe, ţărăneşti, de care se alege praful. Nu mai au ciutură, nu mai au găleţi şi lanţuri, iar nimănui nu-i pasă. Îngrijorarea mea mare este legată de canalele pe care le-au construit de o parte şi de alta a drumului şi pe care le-au lăsat aşa, fără a le pune dale, fără să le consolideze. În vara asta, am avut apă în beci până la mijloc, să vedeţi în toamna asta ce ne aşteaptă dacă nu termină lucrările. Apa se va scurge de pe versanţi şi va inunda tot. Eu am crescut 12 copii, acum rar se mai naşte câte unul, iar tinerii se miră cum să plece cât ami repede departe din sat“.
„Autobuzul nu a putut ajunge pe ruta Murgaşi – Veleşti“
Cele semnalate de săteni sunt bine cunoscute şi de edilul din comuna Murgaşi, care mărturiseşte că lipsa banilor a dus la toate aceste probleme. „Fără doar şi poate, cea mai mare problemă aşa cum au spus şi oamenii este cea a infrastructurii. Pe raza comunei este vorba practic de peste zece kilometri de drum care a rămas neasfaltat. Pe o porţiune de câteva sute de metri, constructorul a decopertat o porţiune de drum şi a lăsat-o aşa. Am luat legătura cu constructorul care ne-a spus că mai are o lucrare în altă localitate, însă odată ce va termina acolo se va muta cu toate utilajele la noi pentru a efectua lucrările pe doi kilometri. Sperăm să se prezinte cât mai curând să efectueze lucrări, înainte de începerea ploilor. Acum este încă bine, dar vine perioada iernii. Apa distruge drumul şi au fost situaţii când când practic nici măcar autobuzul nu a putut ajunge pe ruta Murgaşi – Veleşti. Este greu să le explici oamenilor că astfel de probleme nu depind de noi. Am făcut toate demersurile ca investiţia să fie prinsă în lista investiţiilor pe care consiliul judeţean le va susţine anul viitor“, a explicat Constantin Nedelea. Mare parte din acest drum judeţean a fost asfaltat în urmă cu zece ani. Este vorba despre lucrările efectuate pentru modernizarea drumurilor judeţene 643 A Murgaşi-Veleşti şi 552 Perişor – Mârza, de către SC ERPIA SA Craiova.
210.000 de lei pentru repararea a trei poduri şi două drumuri
În cele trei luni rămase până la sfârşitul acestui an, reprezentanţii Primăriei Murgaşi au pe lista de priorităţi refacerea podurilor şi podeţelor. „În urma ploilor din acest an, trei poduri au fost distruse aproape în totalitate. Am primit nişte bani pentru pagubele din acest an, însă sunt practic insuficienţi“, a explicat primarul. Aproximativ un milion de dolari a fost alocat de Guvernul României pentru refacerea infrastructurii în 15 comune din Dolj și pentru opt drumuri județene, afectate de inundațiile masive din ultimele luni. Comunei Murgași i-au fost repartizaţi 210.000 de lei.
„Avem nevoie de minimum 1.000 de metri cubi de piatră să reparăm câteva străzi care nu au fost asfaltate. Este vorba de aproximativ 4,5 kilometri de drumuri comunale“, a completat Nedelea. În ce priveşte lucrările la canalele construite în spatele gospodăriilor sătenilor, primarul susţine că lucrarea se află încă în derulare. „Ne-au împiedicat foarte mult ploile din acest an. A fost foarte greu ca utilajele să intre în zona de lucrări ori de câte ori a fost nevoie. Ploua o zi, trei-patru zile nu se putea intra şi tot aşa. Am fost nevoiţi să prelungim lucrările cu încă câteva luni. În ceea ce priveşte fântânile comunale, ar fi nevoie să investim doar pentru a le da un aspect, având în vedere că în urma analizelor de laborator a rezultat faptul că apa nu se poate consuma din cauza nivelului ridicat de nitriţi. Avem şase gospodării racordate la reţeaua de apă. Din cele opt sate, şase sunt deja racordate la reţeaua de apă. În plus, există cişmele stradale. Sperăm ca în maximum doi ani şi satele Murgaşi şi Picături să fie racordate la reţeaua de apă. Am încercat însă pentru început să rezolvăm situaţia din zonele în care oamenii erau nevoiţi să coboare chiar şi un kilometru şi jumătate pentru o găleată de apă“, a concluzionat Constantin Nedelea.
În aşteptarea banilor de la guvern
Gheorghe Mâciu, director al LDP, societate de administrare a drumurilor județene, a declarat: „Știm de problema cu acest drum (DJ 643A – n.r.). Sunt și alte drumuri în situații similare sau chiar mai grave. Așteptăm să vină banii de la guvern pentru a începe reabilitarea lor. LDP administrează 1.100 de kilometri de drumuri județene“.
Comuna a fost înfiinţată în 1968
Situată în nord-estul judeţului Dolj, la limita cu judeţele Vâlcea şi Olt, comuna Murgaşi a fost creată în toamna anului 1968 după desfiinţarea raioanelor şi regiunilor. Comuna se întinde pe întregul curs superior al pârâului Gemărtălui, ascunsă între dealuri și flancată de păduri. Cea mai mare parte a teritoriului, aproximativ 60%, este destinat culturilor agricole, o pondere însemnată, de peste 30%, având-o şi fondul forestier.
