Primăria Craiova a organizat ieri, la sediul instituției, o dezbatere publică în legătură cu planurile de acțiune privind diminuarea zgomotului ambiant din oraș. La dezbatere au participat reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Dolj, ai Direcției de Sănătate Publică Dolj, ai firmei Incetrans, care a realizat studiul de zgomot al Craiovei, dar și cetățeni ai municipiului, într-un număr destul de mic, care și-au spus problemele și sugestiile.
Autorități și cetățeni, veniți la primărie într-un număr destul de mic, au dezbătut ieri, timp de puțin peste o oră, problema zgomotului ambiant din Craiova. Discuția a fost pornită de Luigino Szecsy, inginer la Incertrans, firma care a realizat studiul de zgomot pentru Craiova. Acesta a prezentat principalele probleme întâlnite în acest domeniu.
„Avem un trafic foarte intens în municipiu, lucru pe care îl cunoașteți și dumneavoastră foarte bine. Străzile sunt înguste, având în vedere că orașul a fost construit pentru un anumit număr de locuitori, un trafic mult mai mic și o anumită dezvoltare. Casele sunt destul de apropiate de drum, de axul central, drumurile sunt înguste, de aici și nivelul mare al zgomotului pentru traficul rutier. Am observat și o suprafață destul de proastă a pavajului, a infrastructurii, care și aceasta influențează negativ zgomotul. Avem și un număr mare de vehicule grele care mai pătrund în interiorul orașului și, chiar dacă avem o centură pe partea de nord-est, pe partea de sud această centură lipsește“, a explicat reprezentantul Incertrans.
„Industria stă mai bine decât traficul feroviar, din cauză că industrie nu prea mai există“
În ceea ce privește traficul feroviar, acesta a menționat că nu trenurile reprezintă marea problemă, ci tramvaiul. „Traficul pe calea ferată a scăzut foarte mult. Avem și o rețea de tramvai în municipiu și, din ce am constatat, aceasta constituie principala problemă a zgomotului în municipiu, în ceea ce privește zgomotul feroviar. Populația afectată este mai numeroasă. Industria stă mai bine decât traficul feroviar, din cauză că industrie nu prea mai există în momentul de față. Am luat în calcul șapte unități, din aceastea doar două produc ușoare depășiri ale nivelului de zgomot, și anume CET 2 și Ford. Ele afectează, în general, clădirile situate în imediata lor apropiere, având în vedere că avem case până în gardul acestor unități“, a spus Szecsy. Conform acestuia, la traficul aerian nu au reieșit depășiri ale nivelului de zgomot, acestea existând doar în jurul pistei aeroportului. Mai mult, „trebuie avut în vedere să nu se mai dea autorizații de construcții în zone în care avem trafic rutier și feroviar intens sau în zonele industriale“, a punctat inginerul Incertrans.
Totodată, în urma studiului au fost delimitate și patru zone liniștite, însă doar două ar putea fi declarate oficial astfel (Parcul „Nicolae Romanescu“ și Grădina Botanică), asta însemnând ca pe viitor să nu se amplaseze surse de zgomot în acele zone. Celelalte două sunt Parcul Cornițoiu și Parcul Craiovița, însă acelea, conform municipalității, sunt zone private.
„Poate cel mai important factor este legat de temperamentul cetățenilor“
La întâlnire au venit și reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj, dar și Ionel Bala, șef serviciu monitorizare și laborator în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Dolj. Acesta a vorbit, dincolo de aspectele sesizate în studiu, și despre laturi mai particulare ale surselor de zgomot din oraș.
„Toți vorbim despre limita de zgomot. Poate cel mai important factor este legat de temperamentul cetățenilor din comunitatea respectivă. De pildă, în Anglia, oamenii își țin mâinile lipite de corp, în Franța încep să se miște puțin, iar în Italia devin adevărate vârtejuri. La Copacabana, nivelul de zgomot continuu este peste 90 de decibeli. Dacă facem o măsurătoare continuă – de exemplu, noi am făcut în Valea Vlăicii -, vedem că zgomotul este de 60-70 de decibeli cu tot cu pasajul respectiv. Nivelul de zgomot este mare. Ține zgomotul până pe la ora 2.00-3.00. Multe activități economico-sociale se prelungesc în noapte. Încep activitățile de discoteci, tineret și așa mai departe. Până la ora 4.00, avem un minim de zgomot, iar pe la ora 5.00 începe iar agitația. Nu putem aplica măsuri punctuale pe toată suprafața orașului. Dar dacă avem o conduită consecventă de eliminare a surselor, hai să vedem care sunt proximitățile ca sursă. Speranța de a le reduce este extrem de mică, pentru că nu avem acel comportament continuu de reducere a zgomotului“, a spus Ionel Bala. Acesta a menționat că, în opinia sa, prin pasajul suprateran din Valea Vlăicii, poluarea fonică este ridicată la patul cetățeanului. Șeful de serviciu a explicat că ar trebui gândit dinainte un cartier special realizat ca zonă liniștită, dar și că ar trebui luate măsuri administrative prin limitarea unor activități ale cluburilor sau discotecilor, prin reducerea traficului sau prin limitări de viteză.
„Eu m-am mutat pe bulevardul Carol fugind de un restaurant și am dat aici peste altul“
Din partea cetățenilor, au fost doar trei înscrieri la cuvânt, față de alte dezbateri publice. Primul craiovean, Radu Vasile, a făcut comentarii legate de studiul Incertrans, dar și referitoare la activitatea APM Dolj: „Clădirile din oraș și pasajul sunt construite cu aviz de la Mediu. Nu ați avut acele hărți de zgomot? De ce le-ați dat aviz? Există pe Maria Tănase un bloc cu cinci etaje care e construit la nici doi metri de clădirea cealaltă, cu autorizație dată acum. Dacă dumneavoastră ați dat avize, inclusiv pentru pasajul amintit, dar și pentru alte instituții de mică industrie, atunci de ce veniți și vă plângeți aici?“, a spus craioveanul. Marian Trifan, pe de altă parte, a punctat alte probleme care lipseau din studiu. „Nu specificați nimic de zgomotul făcut de mașinile care au modificări făcute la tobele de eșapare, de motocicletele care deranjează noaptea pe Calea București și concursurile care se fac cu mașini. Nu ați făcut măsurătorile respective. În momentul în care se vor pune în circulație tramvaiele, nu ați specificat că trebuie izolate fonic din interior, fiindcă eu nu știu care va fi contactul dintre șină și roată. Nu se știe ce elasticitate va avea“, a menționat bărbatul. Constantin Mustață, alt cetățean, și-a povestit propria experiență cu zgomotul ambiant.
„Acum zece ani mi-am vândut casa, pentru că lângă noi s-a făcut un restaurant. Când se face un bar lângă o casă, prefer moartea. Cei care produc zgomote și noxe trebuie să ceară acordul vecinilor. Eu m-am mutat pe bulevardul Carol fugind de un restaurant și am dat aici peste altul care a luat trei spații și și-a făcut bar. Ține muzică până la ora 5.00. Eu am făcut accident vascular din cauza acestui lucru“, a explicat cetățeanul. Oamenii au fost rugați să aștearnă pe hârtie problemele și să lase sesizările la primărie, pentru rezolvare.
În urma studiului, firma a realizat mai multe planuri de acțiune care conțin, printre altele, realizarea de pasarele pietonale, sensuri giratorii care să prevină frânarea și pornirea în trombă, un plan de mobilitate, realizarea mai multor piste pentru biciclete și îmbunătățirea condițiilor pentru transportul în comun. După eventualele modificări, planul va fi supus votului consiliului local.
