Bulgarii vor să cheltuiască cinci miliarde de dolari pentru un nou reactor de 1.200 MW construit cu tehnologie americană. În paralel, vor să prelungească durata de viață a reactoarelor 5 și 6, care sunt vechi, de producție sovietică. Românii sunt îngrijorați de efectele radiațiilor asupra mediului și oamenilor. Pro Democrația vrea referendum în aria de impact a centralei – 19 localități din Dolj și Olt. „Incidența cancerului a crescut în medie cu zece cazuri în fiecare an“, spune Marcel Răduț Seliște, reprezentantul Pro Democrația.
Bulgaria vrea să construiască, din 2018, noi capacități de producție la centrala nucleară de la Kozlodui. Este vorba despre un reactor nuclear AP 1000 (generația III+) cu o putere instalată de circa 1.200 MW, realizat de Westinghouse Electric Company – companie americană controlată de gigantul japonez Toshiba. Potrivit Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, autoritățile bulgare trebuie să organizeze dezbateri publice în România și să răspundă întrebărilor puse de populație înainte de a demara acest proiect. În acest context, au fost organizate dezbateri la Dăbuleni (18 noiembrie) și Craiova (19 noiembrie), ultima având loc astăzi la București. După 1990, Bulgaria a fost nevoită să închidă patru din cele șase reactoare ale centralei de la Kozlodui, considerate nesigure de către UE. Blocurile 5-6, care sunt în prezent funcționale, asigură 26% din necesarul de energie al Bulgariei. Durata lor de viață urmează să expire în 2017, respectiv 2019. Terenul pe care va fi amplasat reactorul 7 ocupă o suprafață de 55 de hectare, lângă unitățile 1 și 2, și este destinat în prezent agriculturii. Capacitățile nucleare construite de bulgari sunt importante pentru românii de la nord de Dunăre. Centrala nuclear-electrică (CNE) Kozlodui are două cercuri concentrice de risc nuclear. În primul (30 km) se află 19 localități din România din județele Dolj și Olt (Ostroveni, Gighera, Valea Stanciului, Călărași, Bechet, Dăbuleni, Piscu Vechi, Sadova, Gângiova, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Bistreț, Goicea, Bârca, Vela, Nedeia, Sărata, Lișteava, Horezu Poenari). În cel de-al doilea (100 km) se află și orașul Craiova.
Referendumul pentru energie atomică, boicotat de bulgari
Bulgaria a semnat în această vară un acord cu americanii de la Westinghouse, pentru construirea reactorului estimat la cinci miliarde de dolari. Acordul nu a fost încă aprobat de noul guvern bulgar, rezultat după alegerile legislative anticipate din octombrie 2014. La dezbaterea publică de ieri, partea bulgară a prezentat impactul acestui proiect asupra mediului, ocazie cu care partea română a adresat și câteva întrebări. Marcel Răduț Seliște, reprezentantul Pro Democrația, a avut și o declarație de făcut. „Partea bulgară nu a informat publicul român cu privire la acordul încheiat cu concernul Westinghouse. Acest concern s-a aflat de nenumărate ori în situații controversate și comercializează reactorul AP 1000, care are probleme de proiectare. Contextul medical din Oltenia nu este favorabil acordării din partea cetățenilor români a unui acord pentru dezvoltarea centralei de la Kozlodui. Incidența cancerului a crescut în medie cu zece cazuri în fiecare an, iar în județul Dolj există aproximativ 4.000 de pacienți care sunt tratați de cancer. Pro Democrația va solicita autorităților române să organizeze referendumuri locale în comunitățile din județele românești riverane Dunării care sunt afectate de funcționarea centralei de la Kozlodui“, a afirmat Răduț Seliște. Printre altele, Pro Democrația a vrut să știe dacă au existat cel puțin trei incidente/probleme în funcționarea centralei în anii 2011 – 2013, dacă partea bulgară cunoaște problemele de proiectare ale reactorului AP 1000 și dacă cetățenii bulgari au boicotat un referendum recent cu privire la utilizarea energiei nucleare. Reprezentanții CNE Kozlodui au spus că în perioada 2011 – 2013 nu a existat nici un incident. Pe această scală (1-7), incident este considerat un eveniment de nivel 2. La nivelul 1, evenimentele sunt catalogate ca „anomalii“. Pe de altă parte, bulgarii susțin că sunt la zi cu informațiile despre compania Westinghouse. În ceea ce privește referendumul, acesta nu a fost validat deoarece au votat doar 1,4 milioane de persoane din necesarul de 4,3 milioane.
Reactoarele 1-6, motiv de îngrijorare pentru partea română
În afară de capacitățile noi, bulgarii vor să prelungească cu 20 de ani durata de viață a reactoarelor 5-6 (tip VVER de producție sovietică), lucru de care românii sunt îngrijorați. În plus, dezafectarea reactoarelor 1-4 comportă și ea riscuri radioactive. „Este foarte important să vedem ce măsuri se iau pentru dezafectarea reactoarelor 1 și 4, care sunt încărcate de radioactivitate. Nu este o demontare de clădire oarecare, ci este vorba de reactoare nucleare. Pe de altă parte, mai există și o instalație de incinerare cu plasmă prin care vor să micșoreze foarte mult volumul deșeurilor radioactive. Deci există o serie întreagă de aspecte care trebuie luate în discuție“, a declarat Monica Mateescu, directorul Agenției de Mediu Dolj.
„Știm foarte bine că închiderea celor patru reactoare s-a făcut nu că s-a dorit de partea bulgară, ci pentru că s-a impus acest lucru. Exact așa cum s-a impus ca acele reactoare să fie scoase din funcțiune, dorim ca și ceea ce se menține în funcțiune să fie monitorizat”, a mai spus aceasta. La rândul său, Lucian Știrb, reprezentantul ONG-ului „Terra Mileniul III“, a spus că a vorbit cu locuitorii din zona Dăbuleni, care s-au plâns de efectele centralei. „Au spus că sunt un fel de ploi acide care le afectează culturile, în sensul că le usucă culturile de legume. Și ei, și noi suntem de acord că centrala de la Kozlodui nu este străină de aceste fenomene și că ea nu trebuie să se facă”. ONG-ul său militează, în schimb, pentru trecerea la energia verde.
