Președintele ales al românilor, Klaus Iohannis, căruia puțini îi dădeau șanse de victorie în alegeri, a surprins pe toată lumea în această campanie. Rezervat, calm, politicos, fără atacuri la persoană, acesta a reușit să devină președinte al României, lucru de care era foarte sigur încă de la sfârșitul lunii septembrie, la penultima sa vizită în Craiova. Citiți, în cele ce urmează, fragmente din cele trei interviuri acordate Gazetei de Sud de către Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului, prim-vicepreședinte al PNL și candidat al ACL la prezidențiale, în care Iohannis vorbește despre oameni, administrație, alegeri electorale și secretele sale.
Sibiu, august 2013 – Despre oameni și legătura lor cu administrația:
Gazeta de Sud: Credeţi că felul dumneavoastră de a fi, rigoarea şi profesionalismul au contribuit la schimbarea mentalităţii sibienilor?
Klaus Iohannis: Nu ştiu dacă am reuşit să schimb mentalitatea sibienilor şi, probabil, nici nu a fost nevoie. De regulă, fiecare comunitate are foarte mulţi oameni care doresc să se implice, doresc să facă ceva. Ceea ce lipseşte câteodată este un lider care coagulează această dorinţă de a face comunitatea să funcţioneze mai bine. Şi nu cred că am schimbat mentalitatea sibienilor. Am reuşit, poate, un pic, să-i aduc mai aproape unii de alţii şi să apară dorinţa comună de a schimba lucrurile în bine în Sibiu.
GdS: Domnule primar, din 2007 încoace, care este secretul?
K.I.: Nu-i nici un secret. Am continuat, pur şi simplu, cum am lucrat şi până în 2007, şi cred că sibienii au o părere bună despre această abordare. Altă explicaţie nu găsesc pentru care m-ar fi ales primar.
Craiova, mai 2014 – Înainte de alegerile europarlamentare:
GdS: În administraţie sunteţi deja cel mai cunoscut primar din România, un primar serios, nu vorbim despre cancanuri. Aceeaşi întrebare, care este secretul?
K.I.: În administraţie nu este absolut nici un secret. Dar este bine să ai un plan, este bine să promiţi ceea ce poţi să faci şi, pe urmă, să şi faci, şi este bine să iei oamenii în serios. În rest, organizare, muncă, planificare. Cred că noi, trăind într-o democraţie relativ tânără, nu avem încă o relaţie foarte echilibrată între cei de la putere – fie administraţie centrală, fie administraţie locală – şi contribuabili. Noi trebuie să tindem spre ceea ce în Europa de Vest, bunăoară, este văzut ca un loc comun, ceva de la sine înţeles: administraţia şi cetăţeanul sunt parteneri. Nu există cetăţeanul ca să trăiască administraţia sau invers. Or, fără acest parteneriat, care este o formă de exprimare a unui civism destul de avansat, lucrurile nu pot merge bine şi acesta este un aspect pe care l-am subliniat de când sunt primar şi până în ziua de astăzi, în întâlnirile cu oamenii din primărie, cu angajaţii, cu şefii de servicii, cu directorii. Omul care vine în primărie nu vine să ne vadă. Vine fiindcă îşi doreşte rezolvarea unei probleme şi treaba noastră este să o rezolvăm. Acest parteneriat, odată început, este privit ca un lucru valoros şi de oameni, şi de noi şi ajută foarte mult. În orice comunitate, atitudinea contează. Dacă oamenii au încredere în administraţie şi văd că se mişcă lucrurile, apare un optimism, o atitudine pozitivă şi un pic de patriotism local, care, toate împreună, chiar fac să meargă lucrurile mai bine.
GdS: Dacă partidul vă cere să candidaţi la preşedinţie, o veţi face?
K.I.: Această chestiune se va discuta atunci când va fi situaţia şi atunci sper să am un răspuns care este bun.
GdS: Deci, nu excludeţi o asemenea posibilitate.
K.I.: Cred că v-am răspuns.
Craiova, august 2014 – O radiografie a viitoarelor prezidențiale:
GdS: Oltenia este roșie. Oamenii de aici votează preponderent PSD de 20 de ani. Cum încercați să îi convingeți să schimbe culoarea?
K.I.: Îi vom convinge pe oameni, fiindcă venim în fața lor, acum, în fața colegilor și colegelor din partid. Ei trebuie să fie interfața mea, interfața noastră cu alegătorul. Este foarte important să se transmită direct ceea ce vrem noi, să se explice fiecăruia în parte că noi chiar putem să schimbăm lucrurile. Am demonstrat la Sibiu că șomajul poate fi trimis în altă parte. De zece ani nu mai există șomaj în Sibiu. Asta nu fiindcă ne-a căzut ceva din cer pe orașul Sibiu, ci fiindcă noi am muncit pentru asta. Pe drum am discutat un pic despre problemele economice ale Craiovei. Este foarte trist să auzi că un oraș mare, cu istorie și cu oameni care sunt capabili să miște lucruri, are un șomaj de aproape 10%. Nu vă supărați, este inadmisibil. Asta se numește proastă sau extrem de proastă guvernare, și locală, și națională. Altfel, cum vă explicați că în Craiova majoritatea oamenilor lucrează la stat sau sunt șomeri? Sunt foarte puține locuri de muncă bine plătite.
GdS: Tineretul nu prea iese din casă la vot. Ați declarat că îi veți convinge prin intermediul rețelelor de socializare. Cum va ieși un tânăr din casă în ziua alegerilor ca să vă voteze pe dumneavoastră?
K.I.: Fiind motivat prin abordările mele. Avem o abordare specifică pentru tineri, mesajul meu este destinat cu precădere tinerilor și veți vedea că, atunci când intrăm în campanie, lucrurile se vor schimba. Nu cred că vom avea o participare de 100% la tineri, nici nu cred că se poate obține așa ceva, dar inclusiv tinerii vor vedea că este important să se prezinte la vot. Iar abordarea pe care o am este una care sunt convins că îi va face pe mulți să meargă la vot, chiar dacă, până acum, nu au făcut acest lucru.
„Problema o va avea primul-ministru pentru că a introdus aceste teme în dezbatere“
GdS: Că tot am ajuns în spectrul acesta, s-a vorbit despre orientarea confesională. Este aceasta o problemă în cazul dumneavoastră?
K.I.: În cazul meu, sigur nu. Mă bazez pe o experiență de 15 ani. Pe mine mă votează lumea de când am intrat în politică, nu pentru că sunt neamț și luteran, dar nici nu mă votează pentru că sunt neamț și luteran. Aceste lucruri, dacă ai un proiect politic, nu prea mai contează. Omul, dacă vede un politician care știe să-și facă treaba, atunci îl votează. Nu contează dacă e luteran sau ortodox. La vot nu este despre biserică, la vot este despre politică și despre administrație. După aceea, putem să mergem cu toții la biserică. Sunt și eu creștin cum sunteți dumneavoastră, poate nu mergem cu toții la aceeași biserică, însă credem în aceleași lucruri. Iar oamenii nu vor să audă despre biserică la politică cum nu vor să audă invers. Ei știu foarte bine să țină lucrurile despărțite. Doar primul-ministru a crezut că dă o lovitură de imagine senzațională dacă aduce aceste două teme, etnicitatea și religia, în discuția electorală, în campania electorală. Eu nu am nici o problemă cu asta, problema o va avea primul-ministru pentru că a introdus aceste teme în dezbatere.
GdS: La precedenta vizită – și nu numai atunci -, v-am întrebat despre stilul dumneavoastră de om politic. S-au spus multe despre dumneavoastră, că sunteți moale, că vă topiți ca înghețata în luna august. Încercați să vă schimbați din mers?
K.I.: Iată că este luna august și nu m-am topit. Nu am de gând să mă schimb nici din mers, nici din principiu. Profilul meu de politician este cunoscut, nu am de gând să îl schimb și cred că este profilul de politician pe care îl așteaptă oamenii.
GdS: Opoziția a încercat să vă lipească imaginea de Traian Băsescu.
K.I.: Ați observat, probabil, că unii vor să mă acuze că sunt de partea lui Băsescu. Alții spun că sunt împotriva lui Băsescu. Eu sunt fără Băsescu. Nu mă interesează. După părerea mea, politicianul Traian Băsescu este de domeniul trecutului. Nu am vrut să creăm noul partid de dreapta cu sau contra Băsescu. El este fără. Pur și simplu, el nu conține politicianul Băsescu și nici vreo moștenire de-a politicianului Băsescu. Cum nici candidatura mea nu are absolut nici un fel de treabă cu actualul președinte. Nu sunt un politician care este contra Băsescu, cum nu sunt un politician care este pentru Băsescu. Eu sunt, pur și simplu, politicianul care va fi președinte după Băsescu.
