Ministerul Culturii, condus interimar de primul-ministru Victor Ponta, a considerat prematură lansarea la Bruxelles a candidaturii Craiovei la titlul de capitală culturală europeană 2021. În două adrese din noiembrie 2014, care poartă numele lui Victor Ponta și o semnătură în numele său, trimise Teatrului Național „Marin Sorescu“ din Craiova, ministerul a solicitat respectarea programului și a procedurilor indicate de Comisia Europeană spunând că nici o candidatură nu poate fi lansată înainte de publicarea unui anunț oficial din partea ministerului. Potrivit declarațiilor directorului TNCMS, Mircea Cornișteanu (foto), făcute în cadrul unui interviu acordat GdS, atât Primăria Craiova, cât și Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană au știut că ministerul condus atunci de Victor Ponta dezaprobă lansarea candidaturii Craiovei de la Bruxelles. Cu toate acestea, Asociația și Primăria au ignorat mesajul ministrului și al primului-ministru, au organizat într-un club privat o petrecere pe care au denumit-o pompos „lansarea candidaturii la titlul de capitală culturală europeană 2021“ și au refuzat să facă publice costurile evenimentului. Într-un răspuns trimis GdS, primarul Lia Olguța Vasilescu a precizat că nu știa de aceste adrese, dar că se va interesa, iar președintele Asociației, Antoniu Zamfir, a ocolit răspunsul la întrebările GdS, spunând că, de fapt, nu a fost vorba de lansarea candidaturii, ci de lansarea intenției. Documentele semnate chiar de el îl contrazic, însă. Citiți mai jos interviul acordat GdS de directorul TNCMS, Mircea Cornișteanu, în care acesta vorbește despre cele două adrese de la Ministerul Culturii, dar și despre problemele pe care le creează Teatrului tiribombele din Orășelul Copiilor, amplasate cu acordul primăriei chiar în fața intrării în clădire.
GdS: Am observat că nu ați fost prezent la evenimentul organizat la Bruxelles de Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană 2021. Ce s-a întâmplat?
Mircea Cornișteanu: Nu am putut participa din motive foarte limpezi pentru mine, cel puțin, și anume acela că Ministerul Culturii, ministrul culturii, nu mi-a permis această deplasare pentru că ea era prematură, în opinia Ministerului Culturii. Cum Teatrul Național din Craiova este în subordinea ministerului, eu nu pot face nici o deplasare în afara țării decât dacă ea este aprobată de ministrul culturii. Am solicitat, pe baza invitației primite de la Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană de a participa alături de ceilalți directori de instituții de cultură din Craiova, care însă, aparțin de primărie sau de consiliul județean, aprobările putând să le dea primăria sau consiliul. Deci, am primit această solicitare, am înaintat-o ministrului culturii ,care mi-a refuzat deplasarea pentru un motiv pe care mi l-a detaliat în răspuns. Am solicitat apoi Asociației Culturale altă invitație, formulată altfel, în speranța că, într-o nouă formulare, ministerul o să-mi aprobe deplasarea. Am și cumpărat bilet de avion, de altminteri, pe care îl plătesc din buzunar acum. Și la această nouă solicitare am primit același răspuns, cum că nu este oportună în momentul de față. Vă pot citi din răspunsul semnat altminteri de ministrul interimar al culturii, care nu era altul decât Victor Viorel Ponta. Spun Victor Viorel pentru că așa semnează. „Urmare a ultimei solicitări din data de 12 noiembrie referitoare la aprobarea deplasării dumneavoastră la Bruxelles în perioada 27-29 noiembrie reiterăm punctul de vedere exprimat anterior în adresa noastră din 10 noiembrie, recomandându-vă în același timp să amânați evenimentul de lansare a nominalizării orașului Craiova în competiția pentru obținerea titlului de capitală culturală europeană în anul 2021 până după publicarea oficială a apelului național pe site-ul Ministerului Culturii în conformitate cu procedurile indicate de Comisia Europeană. Cu stimă, Victor Ponta, prim-ministru, ministru interimar al Ministerului Culturii“. Eh, nu puteam trece peste această recomandare a domnului ministru interimar și, atunci, evident, a trebuit să declin prezența, o dată că nu aveam voie și, în al doilea rând, pentru că trebuia să plătesc din buzunar toate cheltuielile legate de deplasare, de cazare.
GdS: În cele două invitații trimise de Asociația Culturală se preciza cine suporta cheltuielile?
M.C.: Nu, dar m-am interesat la domnul Antoniu Zamfir (președintele Asociației – n.r.), care mi-a zis că fiecare instituție suportă costurile. Sigur că instituțiile craiovene puteau să suporte costurile din fondurile existente cu aprobarea ordonatorilor de credite, care sunt consiliul județean și primăria. La mine nu era cazul, eu având altă subordonare. În felul acesta, nu vă pot da nici un fel de relație legată de ce s-a întâmplat la Bruxelles din motivul simplu pe care vi l-am spus: nu am fost acolo.
GdS: Deci, din ce spunea ministrul interimar, totodată prim-ministru, nu a fost oportună deplasarea la Bruxelles.
M.C.: Eu nu știu ce să zic. Eu am primit o invitație în care scria: „cu bucurie vă anunțăm lansarea la Bruxelles în data de 28 noiembrie a candidaturii orașului la obținerea titlului de capitală culturală europeană pentru anul 2021“. Ăsta era scopul deplasării la Bruxelles. Și am fost foarte plăcut impresionat de faptul că, iată, lansăm cu mare fast această candidatură.
GdS: Și când colo nu era nici o lansare…
M.C.: Și când colo… am citit în răspunsul ministerului, pentru că eu nu știam amănuntele astea, că trebuie să se lanseze numai după publicarea oficială a apelului național pe site-ul Ministerului Culturii. N-aveam habar de procedurile Comisiei Europene legate de capitalele culturale. Cred că ideea a fost foarte bună, de a lansa cu fast la Bruxelles, de a atrage atenția oficialităților bruxelleze și oficialităților Comisiei Europene despre intenția Craiovei, dar cred că a fost grăbită și fără o informare exactă a procedurilor de urmat.
GdS: Evenimentul de la Bruxelles nu avut loc într-un cadru oficial, ci într-un club privat la care au participat membrii respectivului club.
M.C.: Nu știu asta și nu pot să-mi dau cu părerea. Dacă a fost lansat într-un club privat… asta este. Ce scria aici (invitația din partea Asociației -n.r.) nu era vorba despre asta. Scria „lansarea oficială a candidaturii orașului la obținerea titlului de capitală culturală europeană“. Mai mult nu știam din această adresă și nu reieșea din această adresă. Dacă a fost într-un club privat, vă rog să-i întrebați pe cei care au participat acolo, să vă răspundă ei.
GdS: Am încercat acest lucru, dar conducerea Asociației…
M.C.: Suntem alături de Asociație și dorim din tot sufletul ca orașul Craiova să obțină acest titlu.
GdS: De acord, cred că toată Craiova dorește acest lucru, dar revenind la costurile tuturor evenimentelor organizate de Asociație, nu numai ale acestuia, conducerea Asociației refuză să le facă publice.
M.C.: Nu pot să vă dau amănunte, nu fac parte din conducerea Asociației, sunt numai membru, cum zice cetățeanul turmentat în „O scrisoare pierdută“. Sunt membru simplu și, de câte ori sunt invitat la adunări, particip fie eu, fie directorul artistic, și luăm cunoștință de ce acțiuni intenționează să facă Asociația.
GdS: Răspunsul ministrului interimar al culturii, Victor Viorel Ponta, a ajuns și la Primăria Craiova?
M.C.: Sigur că da. El a ajuns și la primărie, și la consiliul județean, pentru că eu le-am trimis, din dorința de a explica de ce nu pot să onorez invitația și, eventual, să-i pun pe gânduri legat de ceea ce comunică adresa Ministerului Culturii.
GdS: Cu câte zile înainte de evenimentul de la Bruxelles a aflat primăria de această adresă?
M.C.: Eu l-am anunțat pe domnul Zamfir imediat după ce am primit primul răspuns de la minister din data de 10 noiembrie. Al doilea răspuns l-am primit în 14 noiembrie.
GdS: Deci, au știut că ministerul nu susține o astfel de deplasare.
M.C.: Da, că ministerul recomandă, asta face, recomandă să se amâne evenimentul de lansare. Eu am luat notă de acest răspuns, nu am nici o putere administrativă, nu pot determina nimic în ceea ce privește acțiunile Asociației Culturale.
GdS: Aveți totuși un drept de care puteți uza pe viitor. Conform statutului Asociației, fiecare membru din cei 19 are dreptul să ceară bilanțul contabil.
M.C.: Nu mă interesează și vă spun și de ce. O dată pentru că sunt convins… nu am nici o suspiciune că banii s-ar arunca sau s-ar face mișculații cu fondurile Asociației și, în al doilea rând, nu Teatrul dă bani. teatrul nu contribuie la bugetul Asociației decât cu o cotizație infimă. Mie nu-mi afectează cu nimic activitatea. Nu am de ce să cer. Ce să aflu? O dată pe an conducerea este obligată să raporteze cheltuielile făcute. A fost o astfel de întrunire acum câteva luni, pe vremea fostului președinte Vlad Drăgulescu, de la Filarmonică, și toată lumea a fost de acord cu bilanțul contabil pe care ni l-a înfățișat. Cei care sunt în drept și mult mai interesați să o facă sunt ordonatorii de credite. Din banii publici ai municipiului Craiova există această asociație și, desigur, primăria veghează asupra bunei gestionări a fondurilor.
(Tiri)BOMBELE de lângă Teatru
GdS: În altă ordine de idei, pe esplanada teatrului s-au montat de câteva zile mai multe tiribombe în Orășelul Copiilor. Cum vă afectează acest lucru?
M.C.: Îi afectează pe toți cei din teatru. Nu faptul că există Orășelul Copiilor lângă teatru. Este firesc, ca în toate orașele din România, și nu numai, să existe în centrul orașului târguri și tot felul de sărbători legate de Crăciun. Mă afectează îngrozitor. Sunt director de 14 ani și nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Până acum toate aceste instalații de distracție erau puse pe partea stângă cum privești teatrul. În felul ăsta intrarea principală rămânea liberă și vizibilă. În fața teatrului nu se puneau hardughii din cauza cărora nu se mai vede deloc clădirea și care împiedică accesul la teatru. Arată oribil și sunt convins că în nici un loc civilizat din Europa o asemenea monstruozitate pusă în fața unei clădiri de patrimoniu nu se face. Teatrul, cu siguranță merită mai mult. Cred că este o neglijență păgubitoare pentru imaginea de capitală culturală europeană a Craiovei. O neglijență a nu știu cui, cei care dau aprobări, instalarea asta nu se face așa, vine fiecare și își pune boarfele unde dorește. Cineva de la primărie trebuia să controleze dacă această propunere… sigur, firma care organizează evenimentul acesta vrea cât mai mult spațiu, dar cineva trebuia să se gândească.
GdS: V-a întrebat cineva din primărie dacă vă afectează amplasarea acestor tiribombe în fața clădirii?
M.C.: Nu. L-am sunat astăzi (ieri-n.r.) pe domnul Nedelescu (Gheorghe Nedelescu – fost city manager – n.r.), dar, dacă m-ar fi contactat cineva din primărie, telefonul meu există. Cei de la teatru m-ar fi anunțat. I-am întrebat dacă a fost cineva contactat și mi-au spus că nu. Mâhnirea mea și a colegilor rămâne și sunt convins că și a multor trecători, fie craioveni, dar mai ales necraioveni care trec prin localitatea care dorește să fie capitală culturală.
GdS: Ce v-a spus domnul Nedelescu?
M.C.: Domnul Nedelescu mă suna de fiecare dată să-mi spună ce vor să facă și să-mi ceară părerea. Acum aflu de la dumneavoastră că nu mai lucrează la primărie. Desigur, tot ei decid (primăria – n.r.), pentru că esplanada este spațiul primăriei.
Adevărul despre candidatura Craiovei
Gazeta de Sud a prezentat pe larg etapele care trebuie parcurse de un oraș candidat la titlul de capitală culturală europeană 2021 în articolul „Mituri spulberate despre Craiova Capitală Culturală Europeană“ din data de 31 octombrie. Pe scurt, fiecare oraș candidat trebuie să întocmească un proiect care să țină cont de șase criterii impuse prin Decizia 445 din 16 aprilie a Parlamentului European și a Consiliului European: contribuția la strategia pe termen lung, dimensiunea europeană, conținutul cultural și artistic, capacitatea de a produce rezultate, implicarea publicului și gestionarea.
Potrivit calendarului, orașele candidate din România își pot depune candidaturile doar după ce se lansează apelul oficial de către Comisia Europeană și de către Ministerul Culturii din România. Acest apel se face cu cel puțin șase ani înainte de anul pentru care se acordă titlul, deci în cazul nostru, cel mai târziu în 2015.
„Fiecare stat membru este responsabil pentru organizarea competiției între orașele de pe teritoriul său, conform calendarului. Fiecare apel pentru depunerea candidaturilor cuprinde formularul de candidatură. Termenul de depunere a candidaturilor de către orașe se stabilește la cel puțin zece luni de la data publicării sale. Candidaturile sunt notificate Comisiei de către statele membre în cauză“, se arată în decizia parlamentului.
Urmează apoi jurizarea. Juriul este format din zece experți independenți, numiți de instituțiile și organele Uniunii Europene. Parlamentul European, Consiliul și Comisia își aleg câte trei experți, iar Comitetul Regiunilor – un expert. Pe lângă experții europeni, pentru selecția și monitorizarea unui oraș dintr-un stat membru, statul membru în cauză are dreptul de a numi până la doi experți în juriu, în conformitate cu propriile sale proceduri și cu consultarea Comisiei.
Odată anunțată competiția între orașe, Craiova trebuie să se prezinte în fața juriului cu proiectul pe care vrea să-l implementeze în 2021. Preselecția va avea loc cel mai târziu în 2016. „Fiecare stat membru vizat convoacă juriul pentru o reuniune de preselecție cu orașele candidate, cu cel puțin cinci ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. După evaluarea candidaturilor conform criteriilor, juriul convine asupra unei liste restrânse de orașe candidate și întocmește un raport de preselecție asupra tuturor candidaturilor, furnizând, printre altele, recomandări în atenția orașelor candidate preselecționate. Juriul prezintă raportul de preselecție statelor membre în cauză și Comisiei. Fiecare stat membru în cauză aprobă în mod oficial preselecția candidaturilor, stabilită pe baza raportului juriului“, se arată în decizia parlamentului.
Apoi, orașele candidate preselecționate își completează și își revizuiesc candidaturile, astfel încât să respecte criteriile și să ia în considerare recomandările cuprinse în raportul de preselecție. Le înaintează statului membru în cauză (Ministerul Culturii), care le transmite apoi Comisiei.
Fiecare stat membru vizat convoacă juriul pentru o reuniune de selecție cu orașele candidate preselecționate, în termen de cel mult nouă luni după reuniunea de preselecție. Dacă este necesar, în consultare cu Comisia, statul membru vizat poate prelungi termenul de nouă luni cu o perioadă rezonabilă. Asta înseamnă că este posibil ca selecția să aibă loc în 2017.
Juriul evaluează candidaturile completate și revizuite, apoi emite un raport de selecție privind candidaturile orașelor, precum și o recomandare pentru nominalizarea unui singur oraș din statul membru în cauză.
Raportul de selecție conține, de asemenea, recomandări adresate orașului în cauză cu privire la progresele care trebuie realizate înainte de anul pentru care este acordat titlul. Juriul prezintă raportul de selecție statului membru în cauză și Comisiei. După recomandarea orașului de către juriu, statul membru vizat îl nominalizează oficial la titlu.
Președintele Asociației, Antoniu Zamfir, refuză să răspundă
GdS i-a întrebat pe primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și pe președintele Asociației, Antoniu Zamfir, dacă știu de adresele semnate în numele ministrului interimar al culturii, Victor Viorel Ponta, și, dacă da, de ce nu au ținut cont de acestea. Primarul a răspuns scurt că nu știa despre ele, dar că se va interesa. Președintele Asociației, Antoniu Zamfir, a atacat GdS, în loc să ofere un răspuns. Zamfir a susținut în mod fals că GdS acreditează ideea că la Bruxelles s-a lansat oficial candidatura Craiovei la titlul de capitală culturală europeană, pe când, spune el, în realitate, Craiova și-a anunțat intenția de a candida. Ambele susțineri sunt false. GdS a atras în nenumărate rânduri atenția că este vorba despre intenție, și nu lansare oficială la Bruxelles atunci când reprezentanții Asociației sau primăriei acreditau ideea candidaturii oficiale. Pe de altă parte, Antoniu Zamfir se contrazice singur. Într-o notă de fundamentare semnată chiar de el, prin care a solicitat și i s-a aprobat în noiembrie 2014 de către consiliul local suplimentarea bugetului cu 100.000 de lei, Zamfir motivează în felul următor suma de 40.000 de lei de care avea nevoie pentru deplasarea la Bruxelles: „Ne-am dorit să anunțăm oficial candidatura noastră în inima Uniunii Europene, la Bruxelles, printr-o conferință de presă și un dineu…“. Iată ce declara Zamfir pentru lupamea.ro înainte de plecarea la Bruxelles despre costumele realizate de Cătălin Botezatu pentru Opera Română Craiova: „Primul eveniment unde vrem să le prezentăm va fi cel de pe 28 noiembrie, la Bruxelles, unde, într-o conferință de presă, conducerea administrației craiovene, conducerea Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 va lansa candidatura Craiovei la titlu (…)“.
Gazeta de Sud susține proiectul „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021“, dar consideră că Primăria Craiova și Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană trebuie să cheltuiască transparent banii publici pentru evenimentele pe care le organizează în acest scop.
