Sute de fermieri din Mehedinţi, care au investit în ultimii ani mii de euro în creşterea animalelor, nu îşi pot valorifica producţia întrucât în judeţ nu există nici un centru de procesare a laptelui şi nici un spaţiu de colectare. În aceste condiţii, oamenii dau laptele la porci sau îl aruncă pe apa sâmbetei. Reprezentanţii fermierilor spun că singura soluţie pentru ca oamenii să valorifice producţia este să se acceseze fonduri europene în noul exerciţiu bugetar pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare.
Sorin Tătaru este un tânăr fermier din localitatea mehedinţeană Şimian care de câţiva ani a investit resursele proprii în creşterea animalelor. A strâns în gospodărie patru vaci din rasa olandeză şi una brună. Pentru un singur exemplar a dat aproximativ 1.000 de euro, iar de curând a cumpărat şi un tractor cu ajutorul căruia să muncească pământul pentru hrana animalelor. A sperat că odată cu trecerea anilor afacerea lui se va extinde, dar deocamdată este în impas pentru că nu poate valorifica laptele.
„Este foarte greu, am plecat de la zero. Anul acesta am achiziţionat un tractor pentru ca munca să fie cât mai uşoară. Producţia de lapte este undeva între 20 şi 25 de litri pe fiecare vacă, bineînţeles, şi câte un viţel pe an. Laptele e foarte greu de procesat. Mai mult, pur şi simplu îl dăm la porci, mai dăm puţin prin sat, pe la vecini, dar nu avem nimic de câştigat. Mergem mai mult în pierdere, deoarece nu avem unde să îl procesăm şi constatăm că este mai multă risipă“, a declarat Sorin Tătaru.
În aceeaşi situaţie sunt sute de fermieri din Mehedinţi pentru că în judeţ nu există nici un centru de colectare sau procesare a laptelui. Crescătorii de animale taie viţeii în gospodării şi îi vând la cunoscuţi fără nici un control sanitar-veterinar, iar laptele şi brânza le vând la fel. Fiecare se descurcă aşa cum poate, iar în lipsa centrelor autorizate, nu câştigă nici statul şi nici producătorul.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, Ştefan Răceanu, susţine că în judeţ a existat o fabrică de lapte la Drobeta Turnu Severin, dar cu timpul şi-a restrâns activitatea, iar de câţiva ani s-a închis. Oricum, unitatea respectivă funcţiona pe o tehnologie depăşită. În lipsa acesteia însă, fermierii din judeţ au căutat soluţii individuale ca să nu arunce laptele pe apa sâmbetei. Majoritatea însă nu are profitul pe măsura muncii depuse şi a investiţiei făcute în creşterea animalelor.
„Oamenii sunt obligaţi să lucreze cu alţi procestori din alte judeţe, în anumite zone ale judeţului vin maşinile şi ridică laptele, unde sunt mai multe vaci. În alte zone, producătorii mai mari au deschis dozatoare de lapte în piaţa centrală din Drobeta Turnu Severin, iar ceilalţi se descurcă cum pot: procesează laptele în gospodărie, fac brânză, smântână, unt şi probabil constituie o bună parte din hrana zilnică“, a declarat Răceanu.
Lipsesc centrele, lipseşte şi strategia naţională în agricultură
Reprezentanţii fermierilor spun că această ramură a agriculturii are lipsurile ei la nivel naţional, la fel ca şi domeniul vegetal, unde nu există depozite de fructe, legume sau silozuri pentru cereale. Toate s-ar putea dezvolta dacă oficialii din minister şi autorităţile judeţene le-ar da o mână de ajutor fermierilor şi ar întocmi o strategie naţională de desfacere a produselor provenite din agricultură. În privinţa laptelui, situaţia trebuie rezolvată cu prioritate, pentru ca pierderile să nu se adâncească. Situaţia se va complica şi mai tare după 2015, când nu va mai exista cota de lapte în spaţiul intracomunitar. Practic, de atunci se liberalizează piaţa şi în acest domeniu, iar fiecare stat al Uniunii Europene va da spre procesare producţia pe care o are, fără să fie restricţionată de cota impusă.
„Nu există nici măcar un punct de colectare a laptelui, dar să mai vorbim despre procesare. În viitorul apropiat, pe fonduri europene, va trebui să ajutăm fermierii, să înfiinţăm un loc pentru colectarea laptelui, dacă nu se va investi, să putem să procesăm laptele în judeţul nostru. La nivel de judeţ, sunt oameni care au făcut proiecte pe Măsura 141, care s-au dezvoltat conform proiectului şi acum nu au ce să facă cu producţia. Eu cred că şi la nivel naţional va trebui să se facă ceva, să se facă o strategie de procesare a laptelui. Va veni 2015, când nu va mai fi cotă de lapte. O să curgă lapte din Vest, acolo unde fermierii sunt organizaţi, unde au fost ajutaţi, având şi o subvenţie mai mare. Pentru ei va fi mult mai simplu. La noi, e subvenţie mai mică, laptele nu au unde să îl dea, să îl proceseze, şi atunci asta e viaţa fermierului din România“, a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Mehedinţi, Cornel Stroescu.
În condiţiile în care în România nu există o strategie unitară, care să cuprindă toate verigile, de la colectarea laptelui la procesarea şi vânzarea produselor provenite din lapte, fermierii riscă să se prăbuşească.
În judeţul Mehedinţi sunt înregistrate 33.894 de bovine. Dintre acestea, un număr de 16.840 sunt vaci de lapte, iar 13.977, adică 83%, sunt vaci în lactaţie.
